Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 28 februarie 2015

Omagiu adus femeii.

            La sfarsitul sec 19 au aparut miscarile socialiste care, printre altele, cereau ca femeile sa aiba drepturi egale cu barbatii. Anatole Frances spunea :”Femeile cer drepturi egale cu barbatii, dar prin asta pierd ce au mai de pret - misterul”. Pana la jumatatea sec 20 , barbatii erau in stare sa apere cinstea unei femei cu arma in mana, chiar daca, de multe ori stiau ca femeia nu era cea mai virtuoasa. Femeia era o tinta , femeia era un tel, femeia era dorinta, femeia era un vis, femeia era un mod de a fi al barbatului. Femeia este,  dincolo de existenta efemera, perenitatea – prin ea se asigura perpetuarea speciei si prin asta este elogiata. Insasi misterul nasterii o face pe femeie superioara, femeia poate prin simpla prezenta, putin artagoasa, sa incurce, ori din contra, sa descurce itele, altfel, destul de incurcate ale vietii mondene si de foarte multe ori cele politice.
          Femeia e plapanda ca o floare, ori din contra puternica ca marii barbati de stat, exp. sunt destule : Regina Elisabeta I, Cleopatra si multe altele. Sunt un om care am vazut multe in viata, sigur nu suficiente, dar destule ca sa inteleg, ca una din cele mai mari realizari ale lui D-zeu, a fost –femeia. D-zeu a vazut ca totul era gri si atunci s-a gandit sa faca femeia, asta a fost pata de culoare si de incurcaturi date de D-zeu
 acestei lumi. Femeia este bunatatea, este frumusetea, este cea care asigura continuitatea speciei, este cea care poate distruge in mod indirect, femeia este alfa si omega, femeia este ce vrea ea sa fie, femeia este ce vrea ea sa creada barbatii, ca este.
         O data un barbat a prins un pestisor  de aur, acesta ia promis ca ii indeplineste 2 dorinte, dorintele au fost: 1) sa-i construiasca barbatului un pod din Franta pana in America, raspunsul a fost ca nu poate. 2)  a fost, sa-i spuna care este misterul femeii, ce gandeste ea, atunci pestisorul a intrebat pana unde sa fie podul, pana pe coasta de est, ori vrea si mai departe, ptr. ca este mai usor sa faca podul, decat sa stie ce gandeste femeia.
         “Secretul tau femeie triumfala
           Nu-l deslega chiar daca-l vor cu zel
          Savanti, poeti, sau preoti in sutana
           E tot ce ai. Nu-l vinde, mori cu el.”
                              Lucian Avramescu.
           Femeile sunt o forta, de multe ori, ar trebui sa-i multumim lui D-zeu, ca nu sunt constiente de puterea lor. Sa facem un exercitiu, sa ne inchipuim o armata de cateva mii de femei cu varsta tanara plecand la lupta precum soldati romani la Marasesti, cu pieptul gol si fara izmene (romanii la Marasesti au fost in izmene), ce vor face barbatii? Raspuns corect, se vor preda. Nu incerca sa-i spargi capul femeii, ptr. a afla ce gandeste, este suficient sa fi atent cu ea, sa vezi la raionul de bijuterii unde anume sa uitat mai mult, la raionul de blanuri despre ce animale iti vorbeste mai mult, iar la raionul de confectii, da-i cardul, oricum nu mai este mult pe el.
          Despre femeie se pot scrie multe. Imi amintesc caci trebuia sa stau o saptamana in spital,dar dupa 3 zile nu am mai rezistat, era prea multa liniste, am mers acasa pentru cateva ore, am spus sotiei ca am cheltuit  cu 2 milioane mai mult decat convenisem, a fost suficient pentru a se porni uraganul, dupa 2 ore de scandal facut de nevasta, am plecat inapoi la spital cu bateriile incarcate. Domnilor care nu v-ati insurat, puneti mana si faceti-o, caci vreau sa  cunoasteti frumusetea impacarii, dupa o cearta zdravana.

Dragi femei luptati pentru a ramane feminine, luptati pentru a nu deveni femei- barbati.
Va multumesc pentru ca existati, pentru ca ne tolerati si mai ales pentru ca dati culoare acestei vieti.




Program de guvernare liberal, lăudăros ca orice program.

      Astăzi a fost lansat Programul de guvernare al PNL scris sub coordonarea lui Cătălin Predoiu, primul ministru din umbră al liberalilor.
Cine este d-l Cătălin Predoiu? Nimeni altul decât ministrul justiţiei din guvernul Boc, adică acela care a avizat din punct de vedere juridic tăierile salariale şi a altor venituri sociale în guvernarea de tristă amintire din 2010-2012. Reţinerea procentului de 5,5% din pensie pentru CASS, este în regulă. În regulă nu a fost oprirea în plus a 40 de lei din pensie mai mult de 1 an şi jumătate, asta a semănat cu furt, chiar tâlhărie, asupra pensionarului, interesant este că şi aici a avizat acelaşi domn Predoiu. Spun aceşti vajnici liberali că vor lupta împotriva abandonului şcolar, cum? Îmi amintesc că în timpul guvernări mai sus pomenite au închis sute de şcoli. Se spune în Program că abandonul şcolar este undeva la 17%, mult susţin şi eu, dar cât din acest procent vi se datorează domnilor de la PDL vopsiţi liberali acum?
     Sănătatea, aici vreţi prin programul de guvernare să faceţi foarte multe pentru pacienţi, lăudabil lucru, vă întreb numai de ce nu aţi făcut până acum? Din 2004 până în 2012, adică 8 ani de zile, Ministerul Sănătăţii a fost condus fie de un liberal, fie de pedelist, fie de un udemerist (în guvernul Boc), de ce timp de 8 ani nu aţi făcut nimic bun? Ba da, aţi făcut ceva, aţi închis spitale, aţi lăsat bolnavii pe drumuri, inumană măsură. Cum să vă cred? Sincer aş vrea să trecut dincolo de ipocrizia dvs., nu pot, minciuna şi răul au fost prea de curând făcute.
     Marile zone de evaziune fiscală sunt neatinse, aşa este, e greu să urneşti căruţa după ce a fost înpotmolită. Sorin Blejnar cu ai lui au compromis actul de control financiar, se încearcă să se găsească soluţii, e greu, după ce pe om (inspector, comisar), l-ai învăţat cu plicul şi sacoşa, greu i le smulgi din mână.
Vreţi să readuceţi TVA-ul la 19%, asta după părerea mea este ca atunci când spuneaţi că măriţi salariile cu 50%, iar în final le-aţi tăiat 25%. Până la urmă aţi putea reduce TVA-ul la 19%, numai dvs. ştiţi de ce l-aţi crescut la 24%. Sigur un potenţial răspuns ar fi ăsta, pentru a avea ce fura băieţii ăştia de fuseră miniştrii în guvernul Boc (declaraţiile le aparţin).
Mai vorbiţi de un concordat între guvern, mediu de afaceri şi sindicate. Aici vă dau dreptate , vă pricepeţi, ascultând denunţurile făcute de Cocoş, Gh.Ştefan şi Gabriel Sandu, observ că deja aveţi o experienţă în acest concordat.
      Guvernul PNL nu va promova austeritatea, pe dracu, aşa spuneaţi şi în 2008 şi 2009 în cele două campanii, pentru parlamentare şi prezidenţiale.
       Domnilor liberali, poate sunteţi bine intenţionaţi, poate chiar vreţi să faceţi treabă, numai că, aveţi o istorie recentă, mă refer la liberalii proveniţi din PDL, care nu vă avantajează.
      Chestiunea cu votarea cu o largă majoritate a lui Iohannis ca Preşedinte al României nu înseamnă că şi PNL a întrunit acelaşi număr de voturi. Părerea mea ar fi ca liberalii să se pregătească bine pentru viitoarea guvernare, pentru ca actul de guvernare să fie unul sănătos şi în beneficiul României. Admitem că veţi prelua guvernarea, bugetul este făcut de guvernul actual, orice veţi încerca să faceţi nu veţi avea resurse, începe iar vechea discuţie, greaua moştenire, în loc să acumulaţi capital electoral, vă veţi eroda. Numai spun că 2016 este an electoral, cu multe probleme de aplicarea unor legi care nu au iz de populism. Pentru mine cel mai important lucru este ca Ţara mea să fie bine guvernată. Cum se numeşte guvernul, Primul Ministru, ori Preşedintele este mai puţin important, importantă este bunăstarea Ţării. Vă aştept la alegerile din 2016, sigur, pe cei care veţi fi liberi.
      Mulţumesc Cotidianul .ro pentru poză.

vineri, 27 februarie 2015

Banii negrii, economia subterană şi inspectorii Antifraudă

      Până pe la 40 şi ceva de ani habar nu aveam că sunt bani albi şi negri, în hulita societate comunistă nu auzisem de asemenea bani. După revoluţie, odată cu apariţia privatizărilor, a investitorilor, a început să se vorbească despre începutul unei economii subterane. Alt termen necunoscut pentru mine, dar se pare că şi pentru reprezentanţii ministerului de Finanţe, însărcinaţi cu rezolvarea acestui flagel. De 20 de ani aud de faptul că cea mai mare parte din banii ce ar trebui să ajungă în bugetul statului, se află în economia subterană. Ei şi, de ce nu-i scoate inspectorii Antifraudă la suprafaţă? Cât de adânc sunt în subteran aceste societăţi? E greu să se sape pentru a se ajunge la ele? Nu cred că este atât de greu, mai repede sunt tentat să cred că nu se doreşte scoaterea la lumină a acestei economii. De aici s-au alimentat buzunarele multor politicieni, buzunarele multor partide. Dacă nu ar exista aceste firme evazioniste, de unde se luau banii despre care se tot face vorbire în aceste zile, sper şi în cele viitoare, pe la DNA şi pe televiziuni?
     Dacă se dorea cu adevărat stoparea, sau cel puţin reducerea, actului evazionist, se putea. Era suficient să vezi casa şi maşina cu care se deplasează un patron de firmă, pentru ca mai apoi să urmăreşti bilanţurile contabile pentru a vedea ce profit raportează anual. De aici, aşa în mare se putea oglindi dacă se evazionează, ori nu. După care se putea trece la o analiză atenta a actelor contabile. Se pot face filtre, controale inopinante, în sfârşit, sunt destule metode, nu le enumăr eu pe toate acum, mai ales că nici nu le cunosc. Sunt oameni pregătiţi să facă asemenea muncă. FISCUL la noi încă nu a ajuns o sperietoare, va trebui ca organele abilitate să acţioneze hotărât pentru a scoate aceste activităţi la suprafaţă. Pentru ca rezultatele să fie bune, chiar foarte bune, va trebui ca şi legislaţia fiscală să fie ceva mai relaxantă, pentru ca şi patronului de firmă să îi rămână ceva, altfel vom merge din tun în tun, fără să recuperăm ceva din aceşti bani negrii.
Existenţa acestor bani proveniţi din evaziune fiscală, naşte adevărate bande pentru, spălarea şi introducerea în circuit a banilor. Ascult cu stupoare cum, prin ministere, sedii de partide, erau aduşi saci întregi cu bani proveniţi din evaziune, în aceste condiţii economia subterană în loc să se dilueze, ea s-a consolidat. Banii negrii au putut fi duşi şi plimbaţi prin diferite conturi devenind bani curaţi, la vedere. Mafia italiană ar putea veni să ia lecţii de modul de a evaziona statul. Când „mantaua domnească este din piei de oaie, atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie”, spunea marele fabulist Grigore Alexandrescu în fabula „Lupul Moralist”.   Am avut şi noi până de curând pe „tron”un asemenea lup moralist. Seară de seară ne ţinea predici despre modul în care fură unii, alţii, dar niciodată nu ne vorbea despre el, deşi se vedea de la o poştă „mantaua domnească” care era din piei de oaie.
      Într-un stat ca România în care, de dimineaţă până seară, Preşedinele ales al Ţării şi Primul Ministru al aceleaşi Ţări nu fac altceva decât să se certe aruncându-şi cele mai grele cuvinte, din care nu lipseau expreşiile :”eşti profund corupt, ba tu ai furat flota şi ocroteşti penali din PDL, eşti un pisic, etc.,etc. O Ţară cu asemenea vârfuri de putere nu putea da semnale serioase nici instituţiilor interne pentru a avea o activitate profitabilă, nici partenerilor externi pentru a avea credibilitate.
      După alegerile din noiembri 2014, la vârful statului s-a aşternut liniştea, ăsta poate fi un semnal bun pentru ca toate instituţiile să meargă cu motoarele turate. Procuratura, văd că a început să-şi încordeze muşchii, deşi cam uită să aplice sechestrele asiguratorii şi să întocmească un inventar minuţios cu averile mobile şi imobile ale învinuiţilor. ANAF-ul, prin structurile sale, trebuie să înceapă o adevărată ofensivă împotriva evaziunii şi evazioniştilor. Este o activitate pe care o poate duce la bun sfârşit, mai ales că ei şi-au dorit această muncă .Sper că nu au făcut-o pentru stipendii şi diferite avantaje. În primul rând trebuie eliminată corupţia din interiorul instituţiei, dacă există, am mari temeri că mulţi inspectori sunt complici ai evazioniştilor, aceştia trebuie să dispară din sistem pentru, a lăsa cale liberă celor ce vor cu adevărat să facă ordine într-un sistem corupt, lupta nu va fi uşoară, dar sper să fie eficientă, iar despre economia subterană să vorbim la trecut. Nu va fi eradicat fenomenul corupţiei, dar aceste acte de evaziune să fie unele izolate şi nu de masă ca acum.
Dacă legislaţia nu este suficientă, parlamentul să facă legi. Cred totuşi că nu de legi este vorba, ci de voinţă, de lipsa dorinţei de a se implica într-o muncă laborioasă şi de durată.
    Suntem în Ţara lui „merge şi aşa”, când vom reuşi să alungăm acest slogan, multe se vor mişca, până atunci ne văităm precum precupeţele la piaţă.

joi, 26 februarie 2015

Miniştrii şi vardiştii

       Elena Udrea ne descria acum câteva zile condiţiile proaste de detenţie din arestul poliţiei. Descrierea era exactă, scopul menţinerii unor condiţii proaste în arest, are rolul de a pune o presiune psihică uriaşa asupra „oaspeţilor”, pentru ai determina să recunoască faptele pentru care sunt încriminaţi. Rezultatul nu s-a lăsat aşteptat, unii au rezistat mai mult, alţii au clacat foarte repede de la intrarea în arest, toţi au făcut ample descrieri asupra faptelor săvârşite. Denunţurile făcute de G.Sandu, D.Pescariu, GH.Ştefan, D.Cocoş şi alţii, sunt adevărate opere şi extrase de cont în acelaşi timp. Aici găsim descrise personajele care au „beneficiat” de banii din şpăgi, modul de folosire a banilor, sumele alocate. Este uluitoare modalitatea prin care erau căraţi banii prin capitală, în sacoşe, genţi, saci, toate aceste sarsanale au fost destul de voluminoase, când ne gândim câţi bani erau înghesuiţi în ele.
     Nu înţeleg cum a fost posibil să se care milioane de euro prin capitală, fără să întrebe cineva ce se găseşte în sacoşe. Nimeni, dintre cei enumeraţi ca posibili beneficiari, nu recunoaşte că ar fi avut vreun rol în aceste tranzacţii. Ba unii dintre membrii fostului PDL se întreba şi întreba cine este G.Sandu, de parcă nu ar fi fost colegi de guvern şi partid.
Este posibil ca DNA-ul să mai aibă şi alte probe care să fie coroborate cu denunţurile făcute de cei arătaţi mai sus, altfel vor fi nevoiţi să aducă pe „beneficiari” ca „oaspeţi” ai arestului poliţiei capitale. Se vorbeşte despre şpăgi de milioane de euro, de sute de milioane de euro, cred că sunt chiar miliarde de euro, uşor, uşor , se vor găsi toţi banii furaţi, dacă se va dori. Mă tem să nu fie o furtună într-un pahar cu apă, se merge prea sus, vor fi procurorii pregătiţi şă meargă până la capăt? Sunt ei atât de curaţi încât să nu fie şantajaţi? Vor fi în stare să uite cine i-a numit pe post? Lupta va fi una dură, pe viaţă şi pe moarte, procurorii dacă vor merge până la capăt, vor trebui să lupte cu un întreg sistem creat şi întreţinut de ei. Vor trebui să distrugă posibilitatea ca actul de justiţie să fie făcut cu dedicaţie, lăsând posibilitatea ca anchetele penale să fie pentru toţi învinuiţii la fel, indiferent de, rasă, sex, culoare politică.
Sunt totuşi neplăcut surprins că nu se pune mare bază pe percheziţii, inventarierea bunurilor şi sechestrarea lor asiguratorie în vederea recuperării prejudiciului. Pentru mine, ca cetăţean, cel mai mult mă interesează să ştiu că, prejudiciul a fost recuperat că, banii au ajuns în bugetul Ţării, pedeapsa privativă de libertate este şi ea importantă, dar e mai mult problema justiţiei. Recuperarea acestor sume uriaşe şi a altora care nu au fost încă descoperite, trebuie să fie în prim plan.
Furtul unor asemenea sume de bani, a fost posibil, numai din cauza faptului că România în ultimii 25 de ani nu a fost guvernată, a fost condusă de o clică de hoţi care, împărţea banii Ţării cu clica de parveniţi din jurul lor. Organizarea bandelor de hoţi a fost transpartinică ăsta a fost motivul de nu au putut fi prinse. Fiecare bandă când venea „la ciolan” (expresia le aparţine), avea grijă să ocrotească pe ceilalţi tovarăşi ai lor din partidele din opoziţie.
      Primul care a rupt această legătură ombilicală a fost T. Băsescu, nu pentru că vroia cu adevărat prinderea hoţilor şi rezolvarea problemelor de corupţie, ci pentru a se răzbuna pe adversarii lui politici. Nu mai exemplific cine a pătimit din această cauză, continui prin a spune că, odată cu plecarea lui de la Cotroceni, poporul a simţit o nevoie stringentă de sânge, iar DNA-ul a marşat pe simţirea poporului şi a dat drumul tăvălugului. Foarte probabil ca T. Băsescu să fie luat de acest tăvălug, ceea ce nu ar fi deloc rău dacă ,se dovedeşte că este vinovat.
      Deocamdată în arestul poliţiei avem prea puţini hoţi , faţă de paguba imensă făcută Ţării noastre. Aştept cu nerăbdare ca aceia care s-au făcut vinovaţi de fapte de corupţie şi furt din buzunarul statului să fie pedepsiţi.
Zilele acestea se discută în spectrul politic posibilitatea ca cheltuielile cu campaniile electorale să fie susţinute de la guvern. Nu cred că România este pregătită pentru asemenea cheltuieli, iar politicienii nu au demonstrat că au disponibilitate spre a lucra pentru binele poporului şi nu pentru propriul buzunar. Când parlamentarii, guvernanţii şi celelalte structuri se vor ridica la nivelul aşteptat de popor se poate vorbi de susţinere de la bugetul de stat, până atunci partidele să se autofinanţeze. Ajunge cât au furat şi cât ne-au furat. Trebuie să avem o altă viziune de a face politică.

marți, 24 februarie 2015

Serviciile secrete străine, în special americane şi ruse, au scris scenariul jefuirii Ţării

  
       M-am întrebat tot timpul, de ce a fost scoasă stema din mijlocul steagului tricolor? Bun, scria pe ea RSR, asta se putea şterge şi scrie Republica Română. Stema PCR era alta şi era aplicată pe steagul roşu al partidului. La acea dată pe stemă erau reprezentate aproape toate bogăţiile Ţării. Cine o fi avut iniţiativa, KGB-ul, ori CIA-ul? Ori amândouă şi-au dat mâna, pentru că scoaterea stemei de pe tricolor, fără a mai fi repusă în variantă modificată, a fost o chestiune gândită. Acea stemă, după părerea mea, nu avea nimic comunist în ea. Sigur ,poetul M. Beniuc are, în completarea versurilor postate de mine şi trimitere la socialismul luminos, dar asta nu afectează cu nimic imaginea sugestivă a stemei. Ideea a aparţinut unuia care ştia ce urma a se întâmpla cu România, a aparţinut unui păpuşar. Jefuirea Ţării nu este numai rodul „muncii”politicienilor români, a guvernanţilor autohtoni în general, este rezultatul unui plan bine pus la punct de către serviciile mai sus amintite.
       Prăbuşirea sistemului comunist şi ulterior a economiei româneşti este acordul întâlnirii de la Malta dintre Bush şi Gorbaciov. Plata datoriei externe a Ţării noastre faţă de băncile occidentale şi ideea de a construi o Bancă în România, rivală FMI, pentru a da împrumuturi cu preponderenţă ţărilor în curs de dezvoltare, a făcut ca occidentul să încrunte sprânceana spre planul României. URSS a acceptat planul american de destabilizare a Ţării noastre, pentru că urma ca ea să aibă anumite avantaje din partea americană.
Revoluţia din dec. '89 a fost susţinută din interior de „agenturili străine”, cum bine argumenta Ceauşescu, la revenirea în Ţară din vizita în Iran. Noi am fost numai cei ce trebuiau să moară, pentru a da un iz de autenticitate revoltei din zilele de sfârşit de dec. '89. Chiar şi procesul criminal prin care a fost omorât Ceauşescu a fost orchestrat în afara României, moartea lui oprea orice dezvăluire asupra realităţii evenimentelor din timpul revoluţiei.
      Cu un guvern de marionete, avândul ca vioara întâi pe Petre Roman, occidentalii şi ruşii au putut să-şi scrie partitura cum au vrut. Semnalul jefuirii României a fost dat de Primul Ministru român Roman care, a dat startul spre despuierea Ţării prin cuvintele: „am moştenit de la comunişti un morman de fiare vechi”. Acolo a şi fost vândută industria românească, la fier vechi.
      Să revin la stema de pe tricolor, pe margine avea cununa de spice de grâu, în centru munţii cu brazii şi schelele de ţiţei, deasupra tuturor era Soarele care lumina. Dacă stema ar mai fi la această oră pe tricolor, ar mai corespunde actualei realităţi? Răspunsul răspicat, Nu!
Cununa de spice numai este, brazii sunt decimaţii într-un ritm criminal, schelele de ţiţei nu mai sunt ale noastre. Cine a ordonat ca stema să fie scoasă definitiv de pe tricolor, acela ştia cum urma să arate Ţara noastră în viitor. Nu a fost un vizionar (vizionari, dacă au fost mai mulţi), a fost cel (cei) care au scris nenorocitul scenariu prin care România urma să fie pusă pe butuci. Vina conducătorilor noştri din ultimii 25 de ani este aceia că ,au acceptat statutul de marionetă, iar prin aceasta au devenit vânzători de ţară. Au fost nişte păpuşi în mâinile păpuşarilor externi, au tăcut pentru că au avut de câştigat, au furat împreună cu străinii toate bogăţiile ce erau ilustrate pe frumoasa şi sugestiva stemă. Serviciile de informaţii, coordonate din exterior, îşi consolidau puterea financiară prin firme ce căpuşau marile unităţi industriale.
Toţi au lucrat sub oblăduirea marilor puteri. Acum suntem criticaţi pentru corupţia din Ţară, mă întreb şi îi întreb : cine a făcut posibilă întronarea acestei caracatiţe uriaşe,zisă corupţiei? Răspunsul este: păpuşarii.

O hoaţă ce se vrea martiră

      Parlamentul României, mare vânzoleală, ziariştii veniţi într-un număr impresionant la Parlament, aleargă spre uşa de intrare, elegantă, zâmbitoare, radioasă, părea o divă gata să păşească pe covorul roşu, apare Elena Udrea. Ziariştii ciopor să prindă măcar un cuvânt de la Udrea, fel de fel, întrebări aruncate de jurnalişti, calmă, Udrea îi domină şi merge mai departe, refuză să facă vreun comentariu. Intră în sala de plen a Camerei Deputaţilor, câţiva deputaţi, foşti colegi de partid, timizi s-au apropiat pentru a o saluta. Dezinvoltă se apropie de tribuna parlamentară, cuvântul Elenei Udrea este un mesaj pentru parlamentari, ceva de genul : atenţie, ce îmi faceţi mie, e posibil să păţiţi la fel şi uite care sunt condiţiile din arest. Doamna Udrea nu ezită să ne spună cum a fost percheziţionată la pielea goală şi cum i s-a oprit sutienul, era foarte supărată pe acest fapt. Apoi ne-a descris cu lux de amănunte cum arată celula din arest.
Nu mică mi-a fost mirarea când, la fel ca şi prietena ei, Alina Bica, au adus în discuţie faptul că au anumite carenţe noul Cod de Procedură Penală şi Codul Penal. Interesant este faptul că d-na Alina Bica este aceea care a făcut parte nemijlocită din echipa care a elaborat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, iar d-na Udrea susţinea în toate ocaziile necesitatea ca aceste coduri să fie trecute prin procedura de urgenţă a „asumări” de către guvern în faţa Parlamentului. Sunt convins că aceste doamne care acum suportă rigorile legii nu s-au gândit nicio clipă că pot fi beneficiarele „muncii” lor.
În aceste condiţii, pe care acum le încriminează Elena Udrea, au fost alţi miniştri şi parlamentari care au „beneficiat” de ospitalitatea arestului poliţiei de la „Cercetări Penale”. Sigur că este greu în arest, ăsta este un loc care trebuie să pună presiune psihică pe învinuit, pentru a-l determina să recunoască fapta. Am nişte rezerve faţă de aceste condiţii, dar nu le dezvolt acum.
     Am privit zâmbetul, aroganţa, sfidarea faţă de parlamentari şi implicit faţă de poporul de care şi-a bătut joc timp de mulţi ani de zile. Această femeie, parlamentar, ieşise din arestul poliţiei, era în arest la domiciliu, venise în faţa Camerei Deputaţilor pentru a se apăra şi a convinge parlamentarii să nu aprobe noua cerere, făcută de DNA ,pentru arestarea sa într-un alt dosar penal.
În loc să văd o femeie conştientă de faptul că este posibil să intre în puşcărie pentru o mare perioadă de timp, am văzut o femeie care dădea cu tifla propriilor colegi. Persiflarea Elenei Udrea o pun pe seama obrăzniciei, o femeie cu atâtea pete, poate fi mai modestă în felul în care se comportă. Faptul că nu „îşi dă cu mir şi nu citeşte acatiste”, este o chestiune care o priveşte, altul a făcut-o în Senat şi doarme lângă nevastă. De unde vine siguranţa Elenei Udrea? Poate din faptul că ea ştie că asemenea dosare nu pot fi duse până la capăt, căci pot fi agăţate persoane cu foarte multă influienţă.
Este clar că Udrea ştie ceva despre o posibilă ingerinţă în actul de justiţie în favoarea sa. Numai spun că aceste dosare sunt făcute mai mult pentru presă şi opinia publică, decât pentru o luptă serioasă cu infractorii. Motivul acestei temeri este faptul că nu am auzit de percheziţii domiciliare, ori la sediile firmelor. Lipsa unor sechestre puse pe averile mobile şi imobile ale învininuiţilor, nasc alte suspiciuni, asupra seriozităţii întocmirii acestor dosare penale.
Declaraţiile date, de fostul soţ Cocoş, Gabriel Sandu, prietena sa şi mulţi alţii, arată că ,d-na Udrea nu era deloc o femeie neinformată asupra afacerilor soţului său şi ale colegilor din cabinetul Boc. Sunt sigur că, atunci când se va apuca d-na să „dea în gât”, va deveni o adevărată scriitoare cu opere complete, personajele ei vor fi din lumea foarte bună a politicii româneşti. Alături de o mare divă, precum Elena Udrea, vor fi personaje care au fost şefi de partid, miniştrii, un ocupant al fotoliului de la Cotroceni, posibil un fost Prim Ministru. O doamnă crescută şi instruită, conform declaraţiilor lui Băsescu, de cel mai puternic om din stat în perioada 2004-2014, nu poate avea alt anturaj nici dincolo de gratii. Sper ca ancheta să meargă ceva mai repede, pentru a avea şi condamnări, nu, numai plimbări cu cătuşele, fără blăniţă roz, prin faţa camerelor TV.
     Ca o menţiune, prefer oamenii demni în faţa propriei umilinţe, decât umiliţi în faţa propriei demnităţi. Între Varujan şi Udrea, din acest punct de vedere, dar numai din acesta, o prefer pe Udrea. Îmi este teamă că tot acest teatru ieftin şi telenovelist cu, înfractori plimbaţi de la arestul poliţiei la DNA, va fi praf în ochii naivilor şi optimiştilor.
     Elena Udrea a dorit să fie o eroină care luptă pentru o idee politică, a vrut să sfideze proprii judecători pentru a deveni martiră, a arătat ca o dizidentă care îşi înfruntă proprii călăi. Nu, Elena, mie mi-ai stârnit dispreţul, nu eşti o eroină, eşti o hoaţă, un viitor deţinut de drept comun, dacă vei fi condamnată. Mi-ai băgat mâna în buzunar şi ai luat din drepturile băneşti stabilite de lege, pentru că era criză. Noi cei de jos trebuia să plătim pentru ca, voi cei din guvern să puteţi fura, acum vi în faţa Camerei Deputaţilor şi dai cu tifla Ţării. O poezie spune: „ du-te la oştire...”, eu îţi spun parafrazând: du-te la puşcărie, plăteşte pentru prostiile făcute, nu te duce singură, cară-i pe toţi după tine, aşa să fie hora mare, cum era pe vremea când furaţi.

luni, 23 februarie 2015

Englezii, rasişti şi xenofobi.

      După aderarea României la U.E, odată cu circulaţia liberă a românilor în spaţiul uniunii, occidentalii au rămas sideraţi, în România sunt rromi (ţigani), au uitat probabil filmele documentare despre ei pe care le făceau la începutul anilor '90, imediat după revoluţie. Ţări pe care le ştiam prietene, Franţa şi Italia, au devenit dintr-o dată antisemite, românii au devenit toţi rromi, infractori şi în general tot ce este rău pentru societate.
    De departe, cea mai pornită împotriva noastră este Marea Britanie. Dintr-o dată în insula britanică s-a trezit puritanismul. Aceşti englezi „pur sânge”, au descoperit odată cu sosirea românilor la ei în ţară ce înseamnă o infracţiune, au descoperit că oamenii pot cerşi. Ce să credem despre făţărnicia acestor „gentlemeni”? După cum se îngrozesc ai crede că nu au văzut în viaţa lor un om sărac, nu au văzut un beţiv, în ţara lor nu există puşcării pentru că, englezii nu încalcă legea.
Ce fac '95% din românii care au ajuns în insula? Unii sunt medici specialisti, alţii asistenţi medicali cu bună calificare, dar şi cercetători şi specialişti în alte domenii. Totodată sunt românii care îngrijesc bătrânii lor, părinţii acestor antisemiţi, sunt români care mătură străzile engleze, care lucrează în restaurante, fie ca spălători de vase, fie ospătari, sunt alţii care lucrează în construcţii. Într-un cuvânt, majoritatea covârşitoare a imigranţilor îşi câştigă pâinea în mod cinstit. Ca în orice societate, la fel şi în cea engleză, sunt şi oameni certaţi cu legea.
    Echipele engleze de fotbal de-a lungul timpului au venit de multe ori pentru a juca cu echipe româneşti, cu această ocazie au fost însoţite de suporteri englezi. Suporteri care, s-au îmbătat şi în multe cazuri, au provocat scandal, asta înseamnă că noi trebuie să considerăm poporul britanic ca fiind un popor beţiv? Nu, sunt accidente, abateri izolate de la un comportament normal. Atunci când un cetăţean englez a fost descoperit că practica pedofilia în România, trebuie, prin extensie, să considerăm toţi cetăţenii englezi ca având comportamente deviante? Nu, sunt cazuri izolate, poporul englez în marea lui majoritate este un popor onorabil. Atunci, dacă noi românii suntem capabilii să alegem neghina din grâu, englezii de ce nu o pot face?
     Sunt ei superiori nouă prin mentalitate? Da, sunt, demnitarii lor au ştiut să se ia de guler cu mai marii europeni oricând nu le-a convenit ceva. Sigur, noi nu suntem în această bună situaţie, mai avem până vom avea puterea economică a M. Britanii, putere ce ne poate da şi tupeul de a ne lua de guler cu titanii europei. Nu ne putem supăra prea mult pe englezi când, noi însăşi mergem ori de câte ori trebuie şi mai ales nu trebuie, să ne pârâm mai marilor de la Bruxelles, pentru orice mici neînţelegeri le avem în propria Ţară. Dacă noi nu ne respectăm ca Ţară, cum vrem să ne respecte alţii? Când vom şti să ne negociem drepturile ce le avem în UE şi NATO, de pe poziţie de egalitate, stând verticali în faţa aliaţilor şi tovarăşilor comunitari, vom avea şi respectul lor. Cât timp vom negocia şi discuta cu aliaţii noştri de pe poziţia umilă, a unei Ţări ce cerşeşte indulgenţă mai marilor occidentali, aşa vom fi trataţi, ca nişte cerşetori.
     Înainte de a cere respectul celorlalte ţări, trebuie să ne respectăm noi. Când vom învăţa asta, vom fi egali cu ceilalţi meseni de la masa UE şi NATO.


sâmbătă, 21 februarie 2015

Unde au fost serviciile secrete în timpul jefuirii Ţării?

  
    
După evenimentele din dec.'89 românii au început să se organizeze conform noilor orientări. Sigur, nu am rămas nici un moment fără servicii de securitate, de informaţii externe, informaţii ale armatei, poliţiei ş.a.m.d.. Totodată am avut Procuratură, Instanţe de judecaată, Parlament etc. Toţi salariaţi acestor instituţii enumerate de mine au fost şi sunt plătiţi cu bani grei, fiecare salariat primea şi primeşte de 7-12 ori salariul mediu pe economie. Cu toate acestea, rezultatele muncii lor ,sunt egale cu zero. Cum poate fi altfel percepută munca de culegere de informaţii, de anchetare şi judecare a infracţiunilor de corupţie, decât ca tolerantă. O spun cu toată răspunderea. Munca lor a fost inexistentă, dacă nu cumva au ţinut de „şase” celor care furau.
       Nu îmi pot explica, cum a putut fi furată toată industria şi retrocedată de trei ori suprafaţa de pământ a ţării, fără ca aceste organe, bine remunerate, să nu vadă nimic? Unde au fost, cu ce s-au ocupat, de ce nu au văzut, dacă au văzut, de ce nu au sesizat organele de cercetare penală, dacă au sesizat şi nu s-au luat măsuri, de ce nu au informat opinia publică, ori alte organe ce trebuiau să le controleze pe cele informate? Cum puteau fi mânuiţi saci întregi cu bani, fără ca organele de securitate să le vadă? Este posibil ca o parte din bani să fi fost transportaţi sub oblăduirea lor.
      Mă îngrozesc când văd câţi hoţi la vedere erau şi sunt. Presa la început timidă, apoi din ce în ce mai virulentă a demascat aceste furturi şi acte de corupţie. Nimeni nu a vrut să ia în seamă aceste semnale. Abia acum, după 25 de ani, a început să se facă oarece cercetări penale, hora tinde să se lărgească, din ce în ce mai mulţi „dansatori” sunt prinşi  în ea.
Nu trebuie tolerată inactivitatea serviciilor de informaţii, ori a celor de anchetă penală, undeva s-a fraternizat cu infractorii. Undeva pe firul acestor samavolnicii, hoţii au fost complici cu paznicii, numai aşa se explică fenomenul atât de extins al corupţiei la nivelul cel mai înalt al ţării. Suntem abia la începutul anchetelor, mulţi vor mai fi demascaţi, dar nu de procurorii, ci de complicii lor.
Procuratura, spre mirarea tuturor, nu are dovezi concrete împotriva cuiva, ci numai ceva stenograme, ca rezultat al interceptărilor şi multă presiune asupra suspecţilor, prin reţinerea, apoi arestarea şi depunerea în arestul de la poliţie. Trecerea bruscă din mediul ultra elegant în care trăiau, la mediul din arest cu WC-ul turcesc în colţul camerei ,e mai mult decât e necesar pentru a determina pe presupusul vinovat să „dea pe goarnă” tot ce ştie şi ceva în plus.
Discuţii între anchetator şi învinuit pot fi de genul: „ spune tot ce şti, cutare te-a dat în primire, acum doarme pe perna lui şi cine ştie, poate îţi „vizitează” nevasta. Treaba ta, dacă îţi place la noi, stai cât vrei, eu nu mă grăbesc, aştept până te decizi să vorbeşti, cum „dai în gât” pe cineva şi spui tot ce ai făcut, eu fac cerere la instanţă să anuleze mandatul de arestare şi să stai sub control judiciar, ori în arest la domiciliu, indiferent în care din situaţii vei fi, dormi pe perna ta, lângă amantă, iubită, soţie, ce ai tu acolo”. Şi uite aşa, prin presiunea psihică asupra învinuiţilor, se conturează dosarul penal. În acest caz, unde este munca procurorilor şi a serviciilor?
       Mă aşteptam ca anchetatorii să aibă dovezi imbatabile, cu atât mai mult, cu cât faptele sunt petrecute cu mulţi ani în urmă. Lipsa dovezilor arată superficialitatea cu care au fost tratate aceste probleme.
Cred că se impune, deoarece anchetele se apropie de fostul şef al statului, ca şefii, DNA şi Procuraturii Generale să DEMISIONEZE, pentru a nu se creea suspiciunea că ar putea influienţa anchetele în favoarea celui ce i-a numit în respectivele funcţii.
Un asemenea gest ar fi unul de sănătate morală a instituţiilor statului. Sunt convins că nu vor proceda aşa, pentru că, probabil, nici ei nu sunt departe de anumite bănuieli.
       Faptul că statul nostru, noi toţi, am plătit nişte oameni din: serviciile secrete, procuraturii, poliţie,cu salarii uriaşe pentru a ne apăra de hoţi, iar ei pur şi simplu ne-au luat banii, ne-au păcălit şi-au râs de noi, în timp ce noi strângeam cureaua, ei străngeau averi uriaşe; mă determină să cer o anchetă minuţioasă asupra acestor lucruri.
Bine, dar cine va face parte din comisia de anchetă, mai putem avea încredere în oamenii din Parlament, în cei din CSM, ori Inspecţia juddiciară? Dumnezeu să mă ierte, poate mai sunt oameni cinstiţi printre ei, poate chiar toţi cei care nu sunt atinşi de DNA sunt cinstiţi, dar cine garantează acest lucru? Deocamdată observ că rândurile, parlamentarilor, procurorilor, judecătorilor ale preşedinţilor de consilii judeţene, ale primarilor, consilierilor, prefecţilor, oamenilor de afaceri, ale foştilor miniştrii, se răresc pe zi ce trece.
În această situaţie mai pot avea încredere în cineva? Cei rămaşi, probabil că nu le-a venit rândul, ori sunt cinstiţi? Care să fie adevărul? Un lucru e clar, trebuie demarat proiectul public-privat de construire a noilor penitenciare, bine ar fi ca aveste construcţii să fie făcute din banii viitorilor „oaspeţi” şi nu din banii poporului.
        În curând vom avea în Penitenciare o Uniune a Scriitorilor şi un guvern din umbră.
La mai mare!
Mulţumesc pentru poză :gandeste. org

joi, 19 februarie 2015

Demisia de onoare.

      Lumea politică este bulversată de arestările făcute de DNA în ultima perioadă. După anul nou ,capul de afiş al dezbaterilor TV, a fost arestarea unor apropiaţi ai lui Traian Băsescu, culminând cu arestarea ,apoi eliberarea, pentru arest la domiciliu a Elenei Udrea. Pentru a echilibra balanţa politică, DNA-ul care este apolitic, s-a gândit să aresteze nişte băieţi din apropierea Primului Ministru Ponta. Eu observ, fără a şti amănunte din dosare, probabil că sunt vinovaţi, viitorul va arăta cine a avut dreptate. Deocamdată analizez lucrurile aşa cum sunt acum. Adevărul este că, de mult s-a încercat ca Ponta să fie agăţat în vreun caz penal, nu s-a reuşit, de data asta s-a apropiat îngrijorător de mult de el. Chiar dacă nu va putea fi învinuit de ceva, imaginea Premierului va avea de suferit.
     Ţinând cont de noile evenimente petrecute la DNA, prin inculparea cumnatului său, Iulian Herţanu şi a lui Sebastian Ghiţă, apropiat al Primului Ministru, deasemeni şi de frământările din PSD, cred că se impune demisia lui Victor Ponta din funcţia de Prim Ministru.
Vreau să mă fac bine înţeles, pentru potlogăriile făcute, dacă le-au făcut, de cumnatul şi prietenul său, Victor Ponta nu are nici un fel de vină. Dar pentru că ancheta s-a apropiat periculos de mult de el şi pentru a nu i se reproşa viitoare ingerinţe în actul de anchetă, consider demisia de onoare a Premierului ca un act de sănătate morală. Un asemenea act ar face din Victor Ponta unul din cei mai mari oameni politici ai vremii. Exemplul ce l-ar da actul de voinţă al lui V. Ponta ar fi pentru viitor un precedent uriaş.
     Prin plecarea de la guvernare, Preşedintele PSD ar putea să se ocupe de rezolvarea multiplelor probleme care sunt acum în partid. Prin plecarea unor şobolani chiţcăitori şi miorlăitul altor pisoi prin PSD se creează o anumită stare de dezordine. Revenirea Preşedintelui la partid, poate pregăti foarte bine un Congres care să întărească partidul şi să-l pregătească pentru alegerile parlamentare din 2016. Prelungirea momentului depunerii mandatului şi alegerea unei noi conduceri în cadrul unui Congres menţine starea de degringoladă din cadrul partidului. În acest moment se vorbeşte pe prea multe voci, disciplina tradiţională a partidului tinde să aibă de suferit. Deasemeni chiar dacă Premierul ar demisiona ar trebui ca, alianţa actuală să nu se rupă, iar un eventual guvern liberal să guverneze cu un guvern minoritar, care să fie susţinut numai pe legi care convin alianţei de stânga.
Aşa liberalii ar putea fi lăsaţi în ofsaid, ori de câte ori alianţa USD+liberalii lui Tăriceanu, vor dori acest lucru. În acest fel, alegerile din 2016 ,vor găsi un partid PNL, obosit şi erodat. Acum PNL este pe cai mari ,datorită câştigării alegerilor prezidenţiale de către K.Iohannis.
Demisia lui Ponta ar prinde pe picior greşit pe liberali, iar forţa să intre la guvernare nepregătiţi şi gata de sinucidere politică.
Nu trebuie neglijate nici disensiunile din PSD, şobolanii plecaţi chiţăie pe la alte partide pentru ajutor, un tinerel aproape imberb „se cântă”pe la cine vrea să-l asculte că, îşi doreşte Preşedinţia partidului. Nu ar fi nelalocul ei o asemenea dorinţă dacă , ar veni peste 10 ani, acum este prea crud să conducă un partid atât de mare şi de puternic. Aceste frământări nu trebuie neglijate, ele pot fi contracarate prin prezenţa Preşedintelui PSD în mijlocul acestor tulburări. Numai el poate stăpâni asemenea manifestări, degeaba rămâne Premier dacă în spatele lui se pornesc lupte fraticide.
     Este timpul ca PSD-ul să se replieze pentru a revenii în forţă, sunt o mulţime de teme, sociale, economice, fiscale, cărora viitorul guvern trebuie să le facă faţă. Este momentul ca Victor Ponta să demonstreze Ţării că este un mare politician şi un mare om de stat, demisia acum din fruntea guvernului, în loc să-l coboare prin pierderea funcţiei, îl va urca pe treptele politici, iar semnalul dat va fi unul de mare ţinută morală.
    Nu trebuie uitat nici un moment că, alianţa USD + liberalii lui Tăriceanu trebuie să rămână alături de PSD, pentru că numai împreună vor reuşi. Astfel ar putea să îşi menţină şi majoritatea în Parlament. Eu am făcut o analiză prin prizma vederilor mele, Primul Ministru Victor Ponta poate lua ce hotărâri consideră că sunt cele mai bune pentru el şi Ţară.

marți, 17 februarie 2015

Felicitări Antena 3!


      Acest articol va naşte foarte multe dezbateri, unii mă vor înjura, alţii mă vor lăuda, că aşa e-n viaţă. Voi scrie despre Antene în general şi Antena 3 în special.
Antena 3 este în ziua de astăzi, precum posturile de radio interzise pe vremea comuniştilor, mă refer la „Europa liberă” şi „Vocea Americii”, la fel ca posturile amintite mai sus, sunt vizionate de marea majoritate a populaţiei, dar puţini sunt cei care recunosc acest lucru. Este la modă să înjuri posturile trustului Intact, ca fiind vândute, partizane şi corupte. Este de bonton să asculţi B1 TV şi să înjuri PSD-ul cu Iliescu şi Ponta cu tot.
     Dacă ar fi să mă iau după retinguri, de departe Antena 3 este liderul canalelor de ştiri şi asta la o diferenţă foarte mare faţă de urmăritoare. Cel mai mare duşman al trustului Intact în general şi Antenei 3 în special este Traian Băsescu. Acesta, deşi Preşedinte în funcţie, a mers până acolo încât, a cerut boicotarea Antenei 3, adică telespectatorii să numai urmărească acest canal de ştiri. Dacă nu ar fi fost Preşedinte, ci o persoană particulară îl înţelegeam, dar din înaltul funcţiei a fost un abuz.
Ziariştii de la acest canal de ştiri şi-au propus descâlcirea iţelor încurcate din vremea guvernării Boc, atunci când pensionarii, bugetarii, persoanele handicapate, etc., au avut de suferit, iar guvernanţi şi clientela lor politică şi-au umflat buzunarele, sacoşele şi conturile cu bani.
     Îmi amintesc emisiunea Sinteza Zilei cu Mihai Gâdea şi Ion Cristoiu, în acele emisiuni maestrul Cristoiu era un fervent adversar al lui Băsescu. Citez din memorie spusele lui Cristoiu din vara lui 2008 :” Voi vă daţi seama ce înseamnă încă 5 ani cu Băsescu la Cotroceni?”. Ca dintr-o dată maestrul să facă o întoarcere la 180 grade şi să ajungă în tabăra lui Băsescu ca lider al pupincuriştilor băsişti. Dacă de la Irina Petraru, Mădălina Puşcalău, ori Andrei Bădin, am înţeles că îşi făcuseră un titlu de glorie din a arunca cu zoaie în cei alături de care mâncaseră o pâine, pe maestrul Cristoiu, cunoscut, chiar foarte cunoscut jurnalist, nu îl înţeleg cum, poate râde de un fost coleg de emisiune care, ani de zile i-a fost tovarăş şi s-au înţeles perfect.
Mă uit pe facebook, este o adevărată cruciadă împotriva Antenei 3, sunt convins că marea majoritate a celor ce scriu contra A3, urmăresc acest canal, dar numai pentru a fi în trend ponegresc.
Am admirat de-a lungul timpului emisiunile Oanei Stancu de dezvăluire a unor matrapaslâcuri făcute de politicieni de marcă precum, Elena Udrea, Monica Iacob Ritzi, dar mai ales de Adriean Videanu. Sigur, de fiecare dată aceşti politicieni negau, acum a venit ziua când începe să se risipească ceaţa de pe aceste persoane şi dosarele lor.
Dana Grecu, această mână de oase cu ceva cărniţă pe ele, la fel de blondă ca E. Udrea, după spusele lui Băsescu, mă uimeşte în fiecare seară cu puterea ei de a ţine piept tuturor politicienilor invitaţi în platou. Insistenţa ei în a afla adevărul despre o anumită temă ce se dezbate, a pus-o de multe ori în situaţii limită. Invitaţi, deranjaţi de poziţia intrasingentă a Danei Cătălina Grecu, au cedat nervos, ori au părăsit emisiunea. Ajutorul ei de nădejde este în fiecare seară Radu Tudor, calm ,gata să îi ia apărarea Danei, ori din contră să o tempereze. Toţi aceşti jurnalişti ai Antenei 3, au pus umărul la descoperirea afacerilor necurate ale clici Băsescu.
     S-a adus ca învinuire celor de la Antene că îl apără pe Dan Voiculescu, eu îi felicit pentru aceast lucru, asta dovedeşte că au caracter. Dan Voiculescu a fost patronul trustului, omul care le-a dat posibilitatea să câştige o pâine, că şi ei la rândul lor prin retingul făcut de emisiune au băgat bani în buzunarul patronului, este altă discuţie. În fiecare întreprindere privată, dacă patronul observă că tu, ca angajat, nu îi aduci profit te concediază, o întreprindere privată, nu este o societate de binefacere. Să revin la Voiculescu şi angajaţii lui, ce ar fi însemnat ca proprii ziarişti să-l condamne? Ei caută să găsească breşe în dosarul ICA, pe care să le aducă la cunoştinţă opiniei publice. Nimeni nu te poate condamna pentru că îţi aperi familia şi aici este vorba despre acelaşi lucru, familia Intact Media Group. Felicitări pentru emisiunile prezentate!
    Nici un canal de ştiri din România nu este nepartizan, B1 TV, Realitatea sunt pro Băsescu, Antena 3 şi ceva mai puţin România TV sunt anti Băsescu.

luni, 16 februarie 2015

Discurs în Parlament

    Parlamentul României, şedinţa a celor două camere reunite, tema dezbaterilor, epidemia de „guşită. Această boală atipică se manifestă prin umflarea guşei în partea interioară a gâtului. Este o boală cauzată de atingerea unor sume mari de bani negri, bani murdari plini de microbi iliciţi. Acest flagel tinde să cuprindă, pe lângă oamenii de afaceri, clasa politică în ansamblul său şi membrii parlamentului. Din această cauză s-a luat hotărârea de a se dezbate, în mod foarte serios cum poate fi oprit acest flagel. Pentru aceasta, Preşedintele de şedinţă a dat cuvântul specialistului în tratamente atipice. Domnul Guşătescu, acesta e numele specialistului, a început discursul pe un ton conciliant şi înţelegător :
         Domnilor colegi,
Voi începe cuvântul meu prin a adresa colegilor noştri, atinşi de acestă nemiloasă boală, toată compasiunea.
Domnilor colegi, de-a lungul istorie au existat trei tipuri de poliţie care, prin acţiunile lor au avut, conform propriilor declaraţii, un rol tămăduitor asupra populaţiei. Poliţia inchizitorială, trata vrăjitoria şi erezia, Gestapoul german, purifica germanii, alegând dintre ei numai pe cei de rasă ariană şi mai nou DNA-ul nostru care tratează această boală neplăcută, jenantă, numită popular „guşită”.
     Despre ce este vorba în esenţă? Cei atinşi de această epidemie sunt chemaţi la medic, care, în cazul nostru este un procuror, iar acesta îi ajută să „verse guşa”, ori „să dea în gât”, să pârască, ori „să-i prăduiască”, pe cei care fuseseră tovarăşi lor în acţiunea de jefuire a ţării.
Mulţumiţi de felul în care au fost trataţi şi de cum se simt acum cu guşa goală, acceptă invitaţia procurorilor de a rămâne, ca semn de prietenie, oaspeţi în arestul poliţiei, bineînţeles pe cheltuiala statului. Alţii, după caz, sunt „îngrijiţi în ambulatoriu cu mare atenţie de către poliţie.
Este posibil ca tratamentul să facă bine pacientului, numai că, răspândeşte microbii bolii spre cei prăduiţi de el. Astfel, se vindecă unul de guşită şi se îmbolnăvesc alţi oameni. Cum putem rezolva acest adevărat flagel?
       Domnilor colegi,
Ne aflăm într-un moment istoric, un moment de cotitură pentru societatea noastră prezentă şi viitoare. Trebuie să punem umărul cu toţii pentru însănătoşirea morală a statului nostru, flagelul ce a cuprins România tinde să prindă rădăcini, suntem chemaţi pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru a stopa această epidemie. De aceea m-am gândit că ,primul obiectiv pe care trebuie să-l aplicăm, va fi acela de a acoperi pe aceea dintre noi care au fost atinşi de acest microb puternic. Medicii-procurori nu reuşesc să stopeze flagelul, ei umblă cu unelte nesterilizate şi în loc să lecuiască pacientul aflat în tratament, mai îmbolnăvesc alte persoane, prin „stropii” aruncaţi de cel ce „varsă guşa” pe masa procurorilor.
     Faţă de cele arătate mai sus şi pentru a nu ne molipsi şi noi de această boală, propun ca eventualii parlamentari, atinşi de maladie, ce urmează a fi chemaţi la DNA, să nu fie lăsaţi pe mâinile acestor aşa zişi doctori. În consecinţă nu vom încuviinţa ridicarea imunităţii pentru cererile făcute de aceste organe. Numai aşa vom putea păstra un Parlament sănătos, virtuos şi iubitor de bani negri.
Trebuie ca domnia DNA să înceteze, să se instaleze din nou toleranţă, indulgenţa şi indolenţa. Vom lupta din răsputeri împotriva insolenţei acestui grup de chirurgi formaţi ad-hoc, numiţi procurori ai DNA.
Vreau să vă spun dragi colegi că vin vremuri grele pentru noi cei ce am fost obişnuiţi să facem un trafic de influienţă, o lege pentru a ajuta nişte amici, ori alte lucruri la marginea, ori călcând Constituţia. Este inutil să vă spun că ar trebui să ne punem la adăpost averile, să ne protejăm copiii, mamele, surorile, soţii, ori soţiile, pe toţi cei pe care i-am folosit în activităţile noastre extraparlamentare. Pe de altă parte, parlamentarii ar trebui să aibă un statut special şi oricând ,să îşi poată negocia libertatea. Ce înseamnă asta iubiţi colegi, cum s-a ajuns ca puşcăriile să fie pline de senatori, deputaţi, miniştrii şi secretari de stat? Unde este respectul pentru demnitari? Cineva mormăie în banca independenţilor şi mă întreabă, unde este demnitatea noastră? Cum să ai demnitate cu 1000 de euro pe lună? Demnitatea apare de la câteva milioane în sus, am văzut cu câtă demnitate şi măreţie se plimbau milionarii înainte de a ajunge în puşcărie. Acum fie sunt bolnavi, fie scriu nişte nenorocite de cărţi pe care nimeni nu le va deschide, fie cerşesc milă pe la uşa Cotroceniului. Cum să ai demnitate cu burta goală? Cine face legile în ţara noastră? Noi le facem şi vom merge până acolo încât, dacă este cazul, vom desfiinţa această procuratură numită DNA.
      Până la urmă cine a dat viată acestei instituţii, noi, noi am pus bazele DNA, noi am fost aceia care am semnat actul de naştere al DNA, ei bine domnilor, tot noi vom putea semna şi actele de deces ale acestei Direcţii incomode. Am trăit în linişte până acum, tovărăşia noastră era transpartinică, nu conta cine era la putere, noi ne puteam face treburile nestingheriţi, nu ne deranjam unii pe ceilalţi, nu conta culoarea politică, conta culoarea banilor. Nu se îmbolnăvea nimeni de boli din acestea ruşinoase, sigur, mai era o gripă, o amendă, o tragere de urechi, atât. Păi acum nu contează că ai fost Prim Ministru, Preşedinte, Ministru, Parlamentar, de ceilalţi mai mici nici nu mai vorbesc, eşti chemat la DNA, tinut câteva ore şi dintr-o dată simţi că ţi se umflă guşa. Nu ştiu ce metode au ăştia de la Procuratură de se molipsesc oamenii de această nenorocită boală. E mult până se îmbolnăveşte unul, apoi când varsă guşa, stropii lui îmbolnăveşte pe alţii şi tot aşa.
     Fraţilor, trebuie să facem ceva, ori luptăm până pierdem şi ultimul leuţ furat, ori mergem la ăia, vărsăm guşa şi aşa poate ne mai rămâne şi nouă ceva.
       Dracu să ne ajute că Dumnezeu nu mai poate!


duminică, 15 februarie 2015

Zornăitul cătuşelor din Parlament

      Parlamentul României, organul reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare. Cel mai înalt for al democraţiei româneşti. Membrii Parlamentului sunt aleşi prin vot de către electorat. Parlamentul ca instituţie este garantul democraţiei în România. Aici sunt legiferate proiectele de legi. Aici, prin legile votate, se canalizează drumul Ţării, sau aşa ar trebui să fie.
De la un timp, când parlamentarii ridică mâna pentru a vota, se aude un clinchet metalic ca de cătuşe. La început a fost supărător pentru câţiva membrii mai sensibili, apoi au început să se obişnuiască. Până acum, din actuala legislatură în jur de 50 de parlamentari sunt trimişi în judecată, condamnaţi, urmăriţi penal. Din felul în care decurg lucrurile cred că, avem în acest moment Parlamentul, cu cei mai mulţi membrii corupţi de când există viaţă parlamentară în România. Având în vedere că DNA-ul a dat drumul anchetelor mari abia după plecarea lui Băsescu, pot presupune că mulţi parlamentari vor fi deferiţi justiţiei pentru fapte de corupţie. În acest moment trebuie simplificată legea ,de aşa natură, încât orice parlamentar să poată fi urmărit penal, fără acordul plenului camerei din care face parte parlamentarul. Deasemeni percheziţia trebuie să fie lăsată la latitudinea justiţiei, iar dacă organele de anchetă fac abuzuri în percheziţionarea unor parlamentari, aş merge până acolo încât să spun că nu numai parlamentari, dar orice persoană, fără motiv să fie sancţionat cel care a ordonat percheziţia. În acest fel putem proteja populaţia de abuzurile organelor de anchetă. Îmi este jenă când aud de nume prevum Hrebenciuc, Mitrea, Udrea, Năstase, Sandu, Ştefan, nume cu rezonanţă în politica românească, dar care sunt etichetate drept corupte.
     Sunt mulţi în libertate încă, dar care se aşteaptă să le vină rândul la DNA mă refer la numele ce se vehiculează în presă şi prin referatele procurorilor. Amintesc nume ca : Băsescu Traian, V.Blaga, E. Boc, D.Nica, E.Bejenariu, etc.
Cum mai pot da legi bune, nepărtinitoare, fără dedicaţie, aceşti parlamentari care se ocupă mai mult cu traficul de influienţă, decât cu problemele curente ale statului. Chiar şi timpul fizic pentru legiferare este scurt, parlamentarii beneficiind de mai multă vacanţă decât elevii din clasa I. Aş dori ca, prima lege ce va fi votată să fie aceea prin care, vacanţa parlamentarilor se reduce la durata a 30 de zile lucrătoare pe un an de zile. Dealtfel, nu le-ar strica ca pe lângă această lege, să fie şi un angajament, pe care şi-l însuşesc parlamentarii, în sensul, că nu îşi vor mai adăuga alte noi beneficii.
În Parlament, ar trebui, să ajungă cei mai curaţi oameni ai României, oameni pe care să-i intereseze bunul mers al Ţării, buna guvernare, controlul Guvernului şi al tuturor instituţiilor ce se află sub control parlamentar. Se vorbeşte despre inutilitatea comisiilor de anchetă ale Parlamentului, sigur că nu duce la nici un rezultat pozitiv anchta comisiei parlamentare, atâta timp cât marea majoritatea membrilor comisiilor sunt corupţi. Ce autoritate morală pot avea aceşti oamneni? Corupţia din parlament este transpartinică, nu putem vorbi că un anumit partid este mai corupt decât celălalt, toate partidele au corupţii lor. Sarcina şefilor de partide, a organelor de conducere ale acestora este una grea, dar care cere rezolvare imediată, altfel se riscă chiar boicotarea viitoarelor alegeri.
      Vreau să spun câteva cuvinte şi despre Preşedinţii Consiilor Judeţene şi Primari. Problema este destul de spinoasă şi aici, mulţi, foarte mulţi aleşi în funcţiile arătate mai sus, sunt în beciurile poliţiei, arest la domiciliu, ori condamnaţi. Clasa politică trebuie să se restructureze, mai au puţin până în 2016, tot cu aceşti candidaţi vor venii? Mulţi dintre ei poate nu vor fi condamnaţi până atunci, vor fi puşi la fel pe liste, pentru că există prezumţia de nevinovăţie, aşa cum s-a întâmplat până acum? Sunt deacord cu prezumţia de nevinovăţie, dar, la fel de bine există şi prezumţia de vinovăţie şi atunci cum veţi proceda? Eu zic ca toţi aceia ce se află în cercetare penală, întâi să aibă o hotărâre judecătorească precum că sunt nevinovaţi, apoi pot candida, altfel nu vor fi credibili.
    Este dureros ce s-a întâmplat în România în ultimii 25 de ani, mă bucur că DNA-ul a pornit această curăţenie, sper să o ducă până la capăt, indiferent unde este acest capăt.
Apropo, DNA-ul nu ştie să pună sechestre asiguratorii? Primul lucru ăsta trebuie făcut, recuperat prejudiciul. Poate se trezeşte şi ANI din somn şi vede cum e cu averile tuturor politicienilor, dar, la rând, nu pe sărite. Îndiferent de partid averea, nejustificată, are o singură sursă, buzunarul statului.

vineri, 13 februarie 2015

Scrisoarea Elenei Udrea către Varujan Vosganian

      Vreau să vă spun încă de la începutul misivei mele că nu trebuie să fiţi speriaţi, aici, în arest ,lucrurile nu sunt tocmai roz, dar se pot îmbunătăţi. Spre exemplu, am propus conduceri arestului să văruiesc celula, apoi să vând una din genţile „vuitton”, iar cu bani câştigaţi să pun gresie şi faianţă în celulă. Ţinând cont că în fiecare celulă există cel puţin un potent financiar, fără să stricăm din banii ce ar trebui să-i returnăm statului ca prejudiciu, putem prin mărunţişul ce îl avem prin case să creăm condiţii omeneşti de detenţie pentru viitori arestaţi. „Omul sfinţeşte locul” spune un proverb românesc, hai să privim cu încredere spre viitorul luminos al patriei, dar, pentru aceasta trebuie să începem de aici, din arest, să arătăm că suntem gata să pornim pe un drum nou.
     Dragă Varujan, ştiu că tu eşti o fire sensibilă, eşti un artist, vino aici unde îţi este locul şi vei avea multe de făcut. Sunt oameni cu sete de cultură, tu ai putea fi un far călăuzitor pentru ei.
Îţi promit că ,după ce vei fi arestat şi te vei instala comod în celula ce îţi va fi repartizată, apoi vei simţi dragostea şi respectul colegilor de celulă, vei râde singur de teama, firească dealtfel şi de lacrimile vărsate în Parlament.
     Eu am hotărât, să nu dau satisfacţie celor care mă tămâiază de dimineaţa până noaptea târziu, că am făcut aia, ailaltă şi că îmi merit soarta. Îmi râd de ei, am lansat şi chestia cu semnul, secret, ocult şi cum a mai fost interpretat, cu degetul la nas. Citisem nu ştiu în care carte că, mafioţii au anumite semne secrete, aşa am ajuns la ăsta cu degetul. E o satisfacţie pentru mine când, văd la televizor dezbaterile pe interpretarea semnului.
Sunt liniştită acum, numai are ce să mi se întâmple rău, am început chiar să dorm bine, fără coşmaruri, fără vise urâte, îi mai las puţin pe anchetatori să fiarbă în suc propriu apoi încerc să-mi negociez pedeapsa. Cel mai mult îmi lipseşte trusa de machiaj şi oglinda, încerc să mă descurc cu ce am, ei, îmi mai lipsesc ele şi alte lucruri, dar de, sunt înăuntru, nu afară.
Hai că era să te uit Varujane, mă, nu fi copil, fii bărbat, nu te lăsa copleşit de situaţie, asta este, a venit ziua plăţii, tu eşti mai bătrân, da, eu sunt tânără, voi încerca să mă conserv.
Dă-i în mă-sa cu puşcăria lor cu tot, fac doi ani, îi fac repede că, sunt tinerică, frumuşică, proastă nu prea am fost, apoi acasă şi trai nineacă pe banii din saltea.
    Varujane, ştiu că, foarte mulţi dintre cei ce urmează a fi arestaţi, se tem de ziariştii de la uşa DNA-ului. Eu am luat exemplu de la Adrian Sârbu, ai văzut că îşi făcea un titlu de glorie din cătuşele de la mâini? Când a venit ziua să-mi pună cătuşele la mâini, am întrebat pe poliţista care mă încătuşa dacă nu are  nişte cătuşe cu blaniţă roz, mai sexy, eventual să se asorteze cu trenciul meu.
Colegii tăi numai sunt în Parlament, aceia, te vor ocoli, te vor tachina, vino aici, deja suntem mulţi, vom fi şi mai mulţi, în cameră poţi sta cu Pinalti, cu Dorin, cu Hrebe, nu te vei plictisi.
     Hai pa, că începe o emisiune la TV şi văd că sunt subiectul de discuţie.

joi, 12 februarie 2015

Stop războiului

       Europa poate răsufla uşurată pentru moment. Summitul de la Minsk, considerat unul dintre ultimele şanse de pace, a avut succes, din 15 martie intră în vigoare armistiţiul dintre forţele pro ruse şi ucrainieni. Nu intru pe fondul discuţiilor dintre liderii, Germaniei, Franţei, Ucrainei şi Rusiei. Important este că la orizont se întrevede o posibilitate de încetare a focului şi retragerea armamentului greu din zona de conflict. Pentru următoarea perioadă, acolo unde acum e război, va rămâne o zonă cu „conflict îngheţat”. Poate să-i spună cum vor, numai armele să nu mai vorbească, ajung cele peste 5400 de persoane ucise în timpul acestui conflict.
Şubreda pace va putea rezista dacă celelalte state nebeligerante vor şti, mai bine spus, vor dori, să se menţină liniştea. Politica americană faţă de Rusia, nu trebuie să fie una de superioritate, trebuie să fie o politică de căutarea unor soluţii paşnice pentru consolidarea acestei păci. Politica băţului prin gard, nu face decât să aţâţe un foc care mocneşte sub spuza lui.
       Suntem Ţară membră NATO, dar în acelaşi timp suntem vecina acestui conflict deschis, suntem aproape de marele vecin de la răsărit. Nimeni nu ne împiedică să avem o politică de prietenie cu Rusia, de bună vecinătate, de partener în schimburi comerciale. Vor fi unii care vor spune că în ultimii ani Rusia prin societăţile care au acţionat pe teritoriul nostru au distrus unităţile economice pe care le-au privatizat, mă refer mai ales la combinatele siderurgice preluate de firma Mechel. Sigur că aşa este, dar guvernanţii noştirii ce au făcut, dar serviciile de informaţii? Aşa putem da exemplu şi de firma americană Bechtel, o adevărată pacoste, dar la fel guvernanţii au partea lor de vină. Un proverb spune aşa : cu vecinul să te ai bine, dacă, ferească Dumnezeu, îţi ia foc casa, până vin neamurile, vecinul sare primul cu găleata de apă să te ajute, sau, tot vecinul este cel ce îţi poate da foc casei. Putem foarte bine să fim pro americani, membrii NATO, UE, dar să păstrăm legături de bună vecinătate cu restul ţărilor din afară NATO şi UE. Într-un eventual conflict NATO- Rusia, noi am fi vârful împins al războiului. Ţara noastră poate deveni teatrul unui război cu un rezultat greu de anticipat. Eu cred că populaţia, atunci când Ţara a aderat la NATO, nu a înţeles consecinţele unei asemenea alianţe, abia acum când războiul bate la uşă realizează ce înseamnă alianţa. Singuri, dacă am fi în condiţiile României de astăzi, singurul statut ce l-am fi putut avea era acela de Ţară neutră. România nu poate susţine din punct de vedere economic un război, o poate face cu sacrificii foarte mari, poate mergându-se până acolo încât se vor înjumătăţi drepturile salariale de la stat, pensiile şi alte ajutoare. România se poate menţine pe linia de plutire, dacă nu intervin cataclisme în bunul mers al Ţării. Un cutremur de mare intensitate poate da peste cap bugetul României şi întoarce economia în timp. Noi ca stat e bine să nu încurajăm nici una din părţi, de-a lungul timpului, nici Ucraina, nici Rusia, dar, nici SUA, nu ne-au ajutat, nu am avut avantaje de pe urma lor, aş spune chiar că am avut de pierdut. Îmi amintesc de datoria ce o avea Irakul la noi, la care noi am renunţat la îndemnul american, ca să numai spun şi de necazurile pricinuite de Ucraina şi Rusia.
       Politica noastră trebuie să fie una de mediere a conflictului, nu de aţâţare a lui.
În final nu pot spune decât ca : Dumnezeu să le lumineze minţile şi să le răcorească capetele înfierbântate celor ce pot spune STOP războiului.

marți, 10 februarie 2015

Goodbye Elena Udrea

      Am scris de-a lungul timpului, multe articole împotriva Elenei Udrea în care analizam, opulenţa manifestată de ea în perioada când era ministru. Afişarea bogăţiei cu ostentaţie într-o perioadă în care guvernul, al cărui membru era, declarase că Ţara trebuie să facă economii prin orice mijloace, dovedea un caracter de parvenit.
Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, nu scăpa nici o ocazie, de a ne informa pe noi, muritorii de rând ,că el este garantul justiţiei, că justiţia este în slujba legii, că serviciile de securitate şi informaţii lucrează pentru apărarea statului de drept. De asemeni, eram bombardaţi de acelaşi Preşedinte, în lungi conferinţe de presă ţinute cu ostentaţie la aceleaşi ore, despre anumiţi oameni, care erau adversari lui politici, cum aceştia erau infractori, cum devalizaseră statul. Până la urmă au şi fost condamnaţi de justiţie pentru fapte ce le-au fost reţinute în sarcină. Nu comentez hotărârile date de Instanţe, nefiind de meserie nu mă pot pronunţa. Din dezbaterile de la televiziuni se pare că au fost condamnaţi pe probe indirecte, ori destul de subţirele.
    Un alt mare apărător al justiţiei. Monica Macovei, striga pe toate drumurile că, dacă vine Ponta la guvernare, va aresta judecătorii Curţii Constituţionale, iar justiţia va fi subordonată PSD.
Au trecut anii, T. Băsescu şi-a terminat mandatul, a plecat de la Cotroceni. Încă înainte de plecarea din fotoliul de Preşedinte, se simţea un cutremur în interiorul camarilei sale.
DNA-ul începuse arestările, a fost arestată Alina Bica şi şefa de la ANRP, apoi Dorin Cocoş, Pinalti, fostul ministru Gabriel Sandu, o parte din cei arestaţi au început să vorbească, să dea în gât pe tovarăşii lor rămaşi în libertate. O voce blondă se face auzită în spaţiul public, Elena Udrea, ea începe să ameninţe, la început voalat, apoi mai hotărât, pe primul adjunct al SRI Florian Coldea, pe Procuroarea Şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Dintr-o dată statul de drept nu era chiar aşa de drept, Judecătorii nu erau chiar în slujba legii, citez din Udrea :”asupra judecătorilor se făceau presiuni pentru a se da o anumită soluţie în dosarele judecate.” O parte din conducerea serviciilor nu erau chiar în slujba statului, ei interferindu-se cu anumiţi oameni de afaceri de la care pretindeau sume de bani.
În ultimele zile s-a vorbit numai despre Elena Udrea, abia acum am putut realiza cât de implicată a fost această femeie în afacerile necurate prin care era furat banul public. Pot spune, fără să greşesc prea mult, că Udrea era cabinetul 2 de la Cotroceni, dacă nu era chiar 1 bis.
Într-o recentă ieşire la presă T.Băsescu spunea că : „speră ca Elena Udrea să se bucure de o anchetă şi apoi o judecată corectă”. Cum dracu vine asta? Păi nu ne spuneai matale că instituţiile statului funcţionează, că procuratura şi judecătoriile respectă legea? Acum te îndoieşti de propriile lucrării? Ori Justiţia fusese canalizată să aresteze şi apoi să condamne numai la comandă politică? Dacă da, află că ăştia au prin gustul de sânge şi nu se mai opresc, sper. Aşa că, este foarte probabil, să îţi vină rândul cât de curând.
Elena Udrea este vinovată, probabil, în schimb îmi este teamă că s-a mers prea departe cu linşajul mediatic.   Dacă acestă femeie se dovedeşte a fi vinovată, îl întreb pe T..Băsescu: cum dracu de nu a ştiut nimic de omul de lângă el, cum au funcţionat serviciile dacă nu l-a informat? Ori serviciile l-au informat, organele de anchetă l-au informat, dar s-a pus batista pe ţambal, câţi mai sunt complici la această tăcere? E clar că Udrea ca o parvenită, a făcut tot ce a putut pentru a fi în faţă, pentru a străluci, pentru a avea puterea, pentru a stăpâni averi uriaşe. De vină este şi cei care au propulsat-o în vârf, care au determinat-o să intre în mocirla afacerilor necurate, nu cred că mentorul ei politic nu ştia de toate aceste lucruri. Mai mult ,cred că el era păpuşarul ei.
S-au spus destule despre această femeie, au fost făcute reportaje în satul ei, Pleşcoi din jud. Buzău, s-a discutat cu vecinii, au fost aduse poze cu ea în diferite stadii ale vieţii, au fost analizate rudele, i s-a făcut astrograme. Şi totuşi, mai sunt lucruri care nu au fost analizate, dar care sunt de interes public, spre exemplu, nici un reporter nu a întrebat vecinii, rudele, dacă au cunoştinţă de faptul că mama ei să fi fost constipată în timp ce era gravidă cu Elena. Apoi, poate şi mai important, a fost alăptată de mamă-sa, ori a fost crescută cu lapte de la „Alimentara” şi dacă da, cât lapte a mâncat? Sunt lucruri esenţiale în dezvoltarea ulterioară a copilului.
     În aceste zile am avut senzaţia că sunt în arenele romane şi unde un popor flămând, se isterizează la vederea sângelui provocat de animalul ce sfâşiase un sclav. Poporul are nevoie de sânge, a suferit timp de 25 de ani, nu-l condamn pentru că s-a abrutizat, evoluţia societăţii condusă de oameni ca Băsescu şi Udrea au dus poporul în acest stadiu, acum, trebuie să vadă căzând capetele călăilor săi. Cine urmează? Curăţenia trebuie să continuie.

luni, 9 februarie 2015

Preşedintele de pe facebook

       Aseară, în timp ce îmi făceam plimbarea de 30 de minute, conform indicaţiilor medicale,o babă mi-a ieşit în cale şi m-a întrebat : „măi Ionele mamă, ce e ăla fisbuc, ăla de zice Iohannis că stă de vorbă cu noi, că eu nu l-am auzit, pe ce program e?”. „Maică Lino, nu e pe televizor, e pe NET”, încerc eu să-i răspund, „acu chiar că m-am lămurit, ce e ăla niet?” mă-ntreabă baba contrariată. Încerc să îi explic mai pe înţelesul ei, într-un târziu mă întreabă dacă e la fel cu al nepoatei ei, am răspuns afirmativ, iar baba a plecat supărată că nu are „niet” şi astfel nu poate să afle ce comunică înţeleptul nostru Preşedinte.
    Domnule Preşedinte, de ce nu comunicaţi prin mass media? Poate nu ştiţi, România încă nu este Germania, poate va fi, dar acu nu e. Vorbiţi oamenilor prin comunicate de presă, prin purtătorul de cuvânt. Am impresia că România a fost blestemată să aibă ultimii preşedinţi nişte ciudaţi. Cel ce abia a plecat de la Cotroceni vorbea mult, vorbea continuu, ştia tot, era în toate, avea ore preferate când ieşea să ne lumineze asupra tuturor evenimentelor politico-militaro-economice petrecute în acea zi, ori care urmau să se petreacă. Nu conta că nu se pricepea, el ne vorbea, ne spunea, ne îmbâcsea mintea, ne obosea creierii cu zisele lui paranoice.
     Acum ne-a pricopsit Ăl de Sus, „ăia de sus” prin diaspora, cu un Preşedinte care tace, ori dă comunicate prin facebook. Don Preşedinte, vorbiţi don'le cu poporul prin televizor şi radio, că asta au ăştia, românii, dvs. vorbiţi numai cu diaspora. Nu e corect, să vă spun de ce, ăia de plecară din ţară să muncească în cele străinătăţuri, au lăsat  acasă fie copiii, fie unul din soţi, fie o mamaie care are grijă de nepoţi şi ăştia ar vrea să ştie ce vreţi dvs. să ne comunicaţi.
    Apropo de diaspora, s-a creat aşa, un fel de clasă elitistă formată din cetăţeni români rezidenţi în alte state. Sunt plecaţi din motive de ei ştiute şi de guvernele noastre post decembriste. Nu trebuie să fiţi, nici mai deştepţi, nici mai frumoşi, nici mai patrioţi decât cei din ţară. Toţi suntem la fel şi tragem la aceiaşi căruţă, care căruţă din păcate se uşureză în fiecare zi ce trece.
Acţiunea din toamna aceasta din timpul alegerilor poate fi mobilizatoare pentru întreaga masă a electoratului, intern, ori extern. Este posibil ca dvs. să fi reuşit să ridicaţi stacheta patriotismului, dar la fel de bine este posibil să fi fost o masă de manevră. Viitoarele alegeri ne vor confirma, ori infirma această teorie.
    Acum mă întorc la beneficiarul acţiunii celor din diaspora, d-l Iohannis, falnicul nostru Preşedinte. D-le Iohannis, vorbiţi, vorbiţi la radio, la televiziuni, la care vreţi, numai să fie de largă audienţă. Puneţi comentarii, păreri, tot ce vreţi pe facebook, dar înainte spuneţi-le pe gură prin radio-televiziuni, aşa ,să vă audă şi baba Lina, că doar nu sunt eu purtătorul dvs. de vorbe.
    Ia încercaţi, să vedeţi ce bine va fi, aşa vor şti toţi cine sunteţi, că doar dvs. nu sunteţi Preşedintele de pe facebook, ori sunteţi, spre ghinionul nostru.

duminică, 8 februarie 2015

Dosare, dosare...

      Toată lumea se întreabă unde sunt. Unde e Traian Băsescu? Sunt acasă. Sunt bine. Vă mulţumesc pentru grijă.
Ştiu că peste 7 milioane de cetăţeni care în 2012 au votat pentru demiterea  mea, acum ar dori să mă vadă priponit. Dragi concetăţeni, vă anunţ pe această cale că nu veţi avea această bucurie, sunt unii anchetatori care, îmi dau ocol precum căţelul, ursului. Ştie că dacă se apropie mai mult îl voi răni, fie direct, dacă este unul dintre cei despre care am destule amintiri sub forma unor documente compromiţătoare, fie prin şeful lui pe care, în mod sigur îl am la mână cu ceva.
Am învăţat de la Hoover, fostul şef la FBI, cum se poate supravieţui, credeaţi că mă puteţi prosti pe mine? Am fost ca o furnicuţă, am pus document peste document şi am realizat o mulţime de dosare. Ce vreţi, trebuia să dorm liniştit, am şi eu nepoţi, familie, acum chiar am, degeaba mai plâng unii, alţii, după mine, stau liniştit. Dealtfel, vă sfătuiesc să faceţi la fel, în ce mă priveşte, sunt un bătrân cu carnea tare, nu încercaţi să muşcaţi, că vă rupeţi dinţii.
    Mă doare sufletul pentru Elena Udrea, dar nu am cum să o ajut, degeaba încearcă ea şi fraierul ăla de Sandu să mă bage pe mine în murdara lor horă, pentru că nu vor reuşii. Eu am fost un om cinstit toată viaţa, banii i-am câştigat prin munca mea, pe lângă faptul că eram comandant de navă, mai şi „scriam”, iar „destinatarii” erau oameni cu suflet care ,plăteau bine scrisorelele mele. Apoi la fiecare voiaj veneam cu multă marfă de contrabandă, nu eram controlat, eram comandant şi în plus şi „scriitor”, aşa că treceam cu tot ce aveam. Chiar şi pentru faptele de mai târziu, mă refer la flotă, nu am lăsat nicio urmă, lucrurile sunt făcute de specialişti, e greu ca cineva să-i dea de cap.
Să mă întorc la Nuţy, biata de ea, nu este chiar gâsculiţă, dar s-a comportat ca atare, ea ce crede că îl poate avea cu ceva la mână pe fostul şef al statului? Mare greşeală şi va greşi şi mai mult dacă va continua să vorbească prea mult. Fraierul ăsta de Coldea s-a lăsat prins în hora asta a lui Cocoş şi Udrea, acum să scoată cămaşa cum o şti. Elena, draga de ea, a rămas singură, nimeni nu o va ajuta să se ridice de unde a căzut, toţi vor da în ea şi mai mult. O lovesc pe ea, pentru că nu mă pot lovi pe mine. Nici nu vor încerca să mă lovească, vor lătra ăştia din presă, cât vor lătra, apoi se vor linişti. Mi-a fost greu să adun probe pentru atâtea dosare, dar acum sunt bune, îmi aduc liniştea.
     Ce ar fi să mă duc la procuratură să bat la uşă şi să le spun că, eu, Băsescu, am venit să mă spovedesc. Ăia îmi vor spune să merg la Biserică, acolo e cu spoveditul, aici e cu „datu-l în gât”. Bine mă, vreau să dau şi eu în gât, cum pe cine, pe mine. Numai pot dormi noaptea din cauza celor care îmi spun că am fost tartorul corupţiei în cei 10 ani de mandat, aşa că am venit să vărs guşa, pentru a mă liniştii.
Sigur că voi spune tot ce am făcut, da, uite spre exemplu, Udrea a luat o mulţime de bani, din gala Bute, din para-îndărăturile în urma unor contracte de construcţie de stadioane-n pantă, din construcţie de telegondole, ministrul Gabi Sandu lua la fel . Am aflat şi de Cocoş că lua bani de la cei ce vroiau să li se retrocedeze terenuri pri ANRP, mai vreţi şi alte date. Cum ce ştiu despre mine? Păi ce v-am spus, nu e bine? Despre mine nu am ce să vă spun, sunt curat, prea curat chiar, căutaţi, de veţi găsi vreun dosar, să mi-l arătaţi şi mie.  Numai, aveţi grijă să nu ne încurcăm în dosare. Cum care dosare? Ale voastre, ce sunt păstrate de mine.
Articolul este un pamflet.

vineri, 6 februarie 2015

De la sânul Elenei, în sânul familiei.

  
     De mai mult de o lună de zile toată lumea se întreabă, unde este Traian Băsescu?
Acum câteva zile am avut „bucuria” să constat că, este bine sănătos, bunic pentru a treia oară. Şi totuşi lui Băsescu îi lipseşte ceva, lipsa de poftă de vorbă.
De câteva săptămâni DNA-ul a intrat în priză, a început campania curăţeniei de iarnă-primăvară. Arestarea Alinei Bica a fost numai un prim semnal, au urmat Cocoş, Pinalti, Hrebenciuc, Videanu şi mulţi alţii, de departe vedeta acestor acţiuni este, marea, inegalabila, uriaşa, Elenaaaaaaaaaaaaa Udrea. Cu prilejul acestor chemări la DNA, apoi punerea sub „control judiciar” a Elenei Udrea am descoperit un alt om. Conform declaraţiilor şi interviurilor date în mod alert de Marea Blondă, am constatat că această doamnă era în toate, avea serviciu de informare propriu, altul decât SRI, din informaţiile prezentate de acesta mergea şi îl informa pe Traian Băsescu despre ce îi ascundea SRI-ul. Asta nu înseamnă că nu avea întâlniri de taină şi cu capii SRI. Apoi tot din declaraţiile ei aflăm că ştia de toate manevrele cu bani făcute de soţul ei Dorin . Astfel Elena a anunţat pe Preşedintele Băsescu şi Premierul Boc de toate matrapazlâcurile făcute la ANRP, ori în alte instituţii.
     După plecarea de la Cotroceni, fostul preşedinte nu a mai ieşit în public. În zadar la aşteptat E.Udrea cu covorul roşu, pâine şi sare plus un birou mare, că Băsescu nu a venit la PMP, aşa cum promisese. A fost normală hotărârea fostului şef de stat, el ştia de la servicii despre tam-tam-ul ce urma şi atunci a hotărât să se dea la fund. Sigur că îl doare sufletul când o vede pe Udrea încolţită, dar conform principiului lui, o va sacrifica fără să încerce să o apere, până la urmă aici nu este vorba de libertatea ei, este vorba chiar de libertatea lui. Fire văzute şi nevăzute duc din dosarele DNA-ului direct la Traian Băsescu, acesta va face tot ce este posibil pentru a nu da ocazie procurorilor să acţioneze asupra lui.
A plecat de la sânul generos al lui Nuţy Udrea în sânul cald al familiei. Pentru prima dată după 10 ani, Băsescu încearcă să se elibereze de sub tutela lui Nuţy, găsind sprijin în sânul propriei familii, alături de cei trei nepoţi.
Libertatea lui Băsescu stă în vârful peniţei lui Udrea şi a celorlalţi arestaţi de acum şi viitori, pentru că este clar că mafia formată în jurul lui T.Băsescu va fi spulberată. Va fi foarte greu ca procurorii să facă o voltă pentru a-l ocoli pe fostul locatar de la Cotroceni.
Pot spune că T. Băsescu stă acasă chitit cu ochii pe televizor şi pe uşă, să vadă ce se mai întâmplă şi mai ales dacă îi bate cineva în poartă. S-a dus dracu toată spoiala, tot praful în ochi pe care ni-l arunca Băsescu referitor la servicii şi justiţie. După ce a fost condamnat un Prim Ministru de talia lui A. Năstase, nimeeni şi nimic nu va putea să oprească tăvălugul justiţiei.
     Domnule Băsescu vă întreb direct: cum dracu se face că dvs. cel mai informat om din stat nu ştiaţi nimic despre afacerile lui Cocoş şi Elenei Udrea? Pentru că dacă aţi fi ştiut, nu aţi fi lăudat-o în timpul campaniei electorale de acum trei luni de zile. Adică, nu aţi fi girat-o ca potenţial şef al statului. Care dracu este adevărul, aţi sperat ca odată ajunsă Preşedinte să vă apere de eventualele neplăceri ce le puteaţi avea cu procurorii? Ori serviciile îşi băteau joc de dvs., parcă nu aş crede, dvs. declaraţi că le-aţi îngenuncheat, ori v-au înfrânt ca pe Constantinescu?
Dacă nici una din aceste variante nu este valabilă, este valabilă cea a lui Udrea din care reiese că, gen. SRI Coldea era implicat în afaceri necurate. Cât de aproape, ori cât de departe, sunteţi de toate aceste murdării ? Elena, draga de ea, va ocolit până acum cât a putut, dar mai ales cât a vrut, după arestare, va mai fi hotărâtă să vă apere?
Udrea a ieşit cu generosul decolteu la bătaie cu toată lumea, dă şi-n stânga şi în dreapta, doar, doar, are să zică cei ce o urmăresc, săraca, cum au părăsit-o toţi.
Udrea a spus o chestiune care m-a făcut să tresar, „anumite dosare ale ei au fost făcute la comandă politică”, cum dracu vine asta, că doar Băsescu cotrola serviciile şi procuratura. Asta este, avem numai făcături de dosare şi nici un hoţ veritabil.
Să las deoparte zicerile lui Udrea şi să îi amintesc lui Băsescu că abia acum începe să funcţioneze statul de drept, până acum a fost statul de „drepţi”.Este posibil ca acasă să ai o arhivă cu dosare făcute multor oameni cu funcţii de decizie şi de anchetă, dar nu cred că te vor salva. De acum încolo teme-te T. Băsescu, uită-te peste umăr, Elena a aşteptat un mare bărbat să o salveze, e dezamăgită. O femeie rănită e mai periculoasă decât o fiară sălbatică. Ori cât de generos ar fi sânul lui Udrea tot nu te puteai ascunde, dar acasă aveai  unde, în sânul familiei. Pentru cât timp, depinde de alţii.

joi, 5 februarie 2015

Forţele oculte vor un nou război


      In estul Ţării noastre se petrec lucruri destul de neplăcute, pentru că indiferent cine are dreptate, proruşii, ori guvernul de la Kiev, acolo mor oameni care nu au nici o vină. Acolo mor oameni de toate vârstele, mor copii în faşă, ori mai măricei, tineri adolescenţi ce nu au gustat încă din viaţă, dar cărora gloanţele le-au umplut gura cu ţărână. Cine a întrebat pe toţi aceşti oameni dacă vor război, dacă vor să moară împuşcaţi de fraţii lor, de vecinii lor, de verii lor de-al doilea, ori de-al treilea. Cine dă dreptul, unor conducători vremelnici ai acestor state, să se transforme în Dumnezei ? Cine le dă dreptul să hotărască cine trebuie să trăiască şi cine să moară. Veţi spune că au fost aleşi în mod democratic. Poate că aşa fost, dar ei nu au votat să fie trimişi la moarte, au votat pentru o viaţă mai bună, nu pentru o moarte iminentă.
     Suntem în anul de graţie 2015, în acest moment lumea este înţesată de focoase nucleare, ce aşteaptă puternici lumii de la un asemenea război ce poate deveni mondial? Nimic bun nu trebuie aşteptat, acesta nu se va numi al III-lea război mondial, ci ultimul, pentru că după ăsta omenirea nu va mai exista, iar dacă totuşi va mai rămâne populaţie, va ajunge în pragul disperării, aproape de sălbăticie. Să nu uităm că există un precedent în folosirea bombei atomice, să ne amintim cu durere de acel august al lacrimilor şi durerii din Hiroşima şi Nagasaki din 1945. Acest episod nenorocit nu ar trebui să se mai repete niciodată. În lumea asta există fel de fel de organisme, de departe ONU ar trebui să fie cea mai puternică, numai că ,în ultimul timp, rolul acestei organizaţii a fost foarte mult diminuat. Dacă o ţară greşea, ONU ,era singura organizaţie recunoscută mondial ce putea lua măsuri împotriva acelui stat.
     Luptele din Ucraina trebuie rezolvate de către ucrainieni şi ruşi, ei sunt singurii ce pot pune capăt problemelor teritoriale pe care se dau acum lupte. Să nu uităm că Ucraina a făcut parte din Ţaratul Rusiei, au o istorie comună. Ele ştiu cum au fost trasate graniţele dintre ele. Să nu uităm că mari părţi din teritoriul R.Moldova, de fapt al României se află în stăpânirea Ucrainei şi nu prea văd semnale că ar dori să le înapoieze.
NATO doreşte atragerea Ucrainei de partea apusului, Rusia nu doreşte să cedeze alianţei nord atlantice un asemenea teritoriu. Asta este problema în esenţa ei. Rusia este o ţară puternică, uriaşă ca întindere, cu bogăţii uriaşe, va fi greu de luptat cu un asemenea colos. Napoleon în campania din 1812 şi-a rupt gâtul la Moscova, Hitler nu a putut trece de Moscova. Rusia a demonstrat de-a lungul timpului că este un imperiu de care trebuie să se ţină seama.
Nu sunt filorus, sunt filoromân, mă interesează ca Ţara mea, aşa cum este, cu corupţii ei, cu problemele ei, să fie scutită de a fi teatrul unor operaţiuni militare.
A avut loc reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO, aici s-a stabilit formarea unor centre de comandă în România, Polonia, Bulgaria şi Ţările Baltice. În plus s-a mai hotărât înfiinţarea în Ţara noastră a unui Comandament Multinaţional la Nivel de Divizie. Asta presupune ca în caz de război la noi să fie un centru de comandă cu militari NATO, adică un prim punct de atac al inamicului.
Cui foloseşte aceste activităţi belicoase? Cine întreabă copilul de 3 ani, care este cu bunica în parc, dacă este pregătit să fie victimă colaterală al unui viitor război?
     Toate statele NATO, U.E., Rusia, Ucraina, au conduceri alese în mod democratic. De ce dracu nu se închid într-un local toţi aceşti lideri ce îşi aruncă vorbe peste gard, acolo, cu o cafea şi o vodcă în faţă să stea de vorbă, să caute soluţii, să-şi spargă capul dacă este cazul şi să găsească rezolvarea problemelor. În cazul în care nu le găsesc să se ia la bătaie cu pumnii, sabie, ori altă armă, iar cel care învinge să dicteze condiţiile. Învinşii să asculte şi să îndeplinească ordinele, aşa am putea scuti moartea a milioane de oameni. Din puctul de vedere a ştiinţei am avansat, acum putem lua legătura cu orice punct al globului în timp real, această facilitate să fie folosită de mai marii lumii pentru a pacifica globul.
Mă tem că lucrurile sunt mult mai complicate, în sensul în care ceea ce vedem noi nu este realitatea, mă explic. Când îl vedem pe Barack Obama, avem senzaţia că am văzut pe cel mai puternic om din lume, numai că, noi nu am văzut pe cei din spatele lui Obama, cei care de fapt îl conduc pe şeful Casei Albe. Acelaşi lucru este valabil pentru toate celelalte state.
Interese străine de dorinţa cetăţeanului, umplu agendele celor care conduc lumea. Forţele oculte mai prezente ca niciodată, dar invizibile ca todeauna.
Pentru ca lumea să mai existe, trebuie împiedicat acest război cu orice preţ.Ne pregătim de un război care nu este al nostru. De câţiva ani luptăm în războaiele altora, să ne îngrijim mai bine copiii noştri, să le asigurăm un viitor paşnic şi liniştit.


miercuri, 4 februarie 2015

Clinică privată de sănătate cu sechele din sistemul public de sănătate.

      Nu este bine să fi bolnav indiferent în ce Ţară ai trăi, cu atât mai mult dacă eşti în România. Aşa cum am mai spus cu alte ocazii, sunt cardiac, operat pe cord pentru 3 bypas-uri coronaniene şi pentru a întregi tabloul, ca şi cum nu era suficientă boala de inimă, am probleme cu circulaţia periferică şi artroză pe la încheieturi. Până la urmă, se poate trăi chiar cu toate aceste boli supărătoare dacă aş trăi într-o ţară normală, numai că eu trăiesc aici, unde m-am născut. Am fost bucuros când au apărut clinicile particulare, ca o alternativă la spitalele şi policlinicile de stat. M-am aşteptat ca dureroasa birocraţie şi umilire a pacientului să dispară în aceste clinici private. Am sperat ca viaţa omului să fie pusă deasupra unor mici şi mărunte răutăţi date de puterea celui din spatele unui ghişeu. Una este speranţa mea şi alta este dureroasa realitate. În urmă cu ceva timp am vrut să mă programez pentru nişte analize ale sângelui la Laboratorul Policlinici Târgovişte, numai că programarea era peste 3 luni. În zadar am explicat duduiei de la celălalt capăt al firului de telefon că sunt bolnav, ăsta e motivul pentru care vreau să fac analizele, că trei luni pot fi fatale în asemenea situaţii, nu m-am putut înţelege cu funcţionara laboratorului. Chiar m-am întrebat dacă este om, ori robot ? Nici nu cred că mai contează, contează proasta organizare a policlinicii de stat. Acum cca. 3 săptămâni, sătul de serviciile sanitare prestate de laboratorul statului, m-am hotărât să apelez la serviciile unui laborator de analiză privat din cadrul clinicii „Carol Davila”din Târgovişte, visa a vis de liceul E. Văcărescu. Am intrat pe NET, am găsit numărul de telefon şi bucuros am sunat la dispeceratul laboratorului. O doamnă a preluat apelul meu, am explicat că doresc un set de analize, că am trimitere de la medicul de familie şi doresc o programare în acest sens. La început calmă, mi-a explicat că va trebui ca eu să mă prezint cu biletul de trimitere la ei la laborator ca, în baza lui să fiu programat. Am protestat faţă de această birocraţie, spunând interlocutoarei mele că sunt bătrân, bolnav şi că îmi este greu să mă deplasez până la Tîrgovişte, cale de 20 de km, numai pentru a mă programa, urmând ca mai apoi în funcţie de data programării să merg pentru recoltarea probelor de sânge. Protestele mele nu au sensibilizat cerberul din dispeceratul clinicii Carol Davila, a susţinut că ăsta e protocolul şi că nu contează cât de bolnav sunt.
     Am trimis soţia şi am fost programat pentru data de 3 februarie, eram primul pe listă. În data de 3 februarie la ora 7 eram la uşa laboratorului, deşi recoltările începeau la ora 7,30, aveam nevoie ca la ora 8 să merg la stomatolog, de aceea venisem primul la uşa laboratorului. Numai că timpul începuse să se scurgă, iar în cabinetul de recoltare nu eram chemat. Între timp am văzut pacienţi ieşind din laborator, semn că începuse recoltarea, numai că acei oameni trecuseră pe lângă ghişeul de la intrare fără a lua legătura cu dispecera. Asta însemna că ei veniseră fără programare, în schimb aveau pile, sfidau proştii ce făcuseră două drumuri, ei erau cetăţeni de rangul 1. Degeaba avem clinici private dacă obiceiurile birocratice şi mârlănia sunt moştenite. Mă aşteptam ca noul să primeze, da, este altfel într-o clinică privată, preţurile sunt exorbitante. Pentru ce dracu avem telefoane, calculatoare, dacă trebuie pentru o programare să mă deplasez 20 de km. , apoi în funcţie de data programării să mai fac un drum pentru recoltarea sângelui. Asta este o sfidare a pacientului, a sănătăţii lui precare, este o sfidare a bunului simţ. Cred că este suficient un telefon, iar în baza lui să fiu programat, indiferent de serviciul pe care îl solicit. Acest laborator se califică la : AŞA NU!