Pentru puţin timp,
ocupat cu aprovizionarea pentru sfintele sărbători de Paşti,
poporul a uitat de circul arestărilor de la DNA. Arestarea nu este
o măsură ilegală, ea este prevăzută de Codul de Procedură
Penală pentru faptele comise cu violenţă şi în anumite cazuri şi
în celelalte fapte comise nonviolent.
De cca. 4 luni, aproape
zi de zi, sunt reţineri făcute de DNA care, în final se soldează,
ori nu, cu o arestare dictată de Judecătorul de Drepturi şi
Libertăţi. Toate aceste arestări dau bine la poporul obidit, setos
de sângele celor care i-a adus în sapă de lemn, pentru ei este
primul semn de dreptate.
Au existat
condamnări în procese grele anchetate şi judecate cu inculpaţii
în libertate şi care, în final, au avut verdicte de condamnare cu
executare, dau trei exemple edificatoare : A.Năstase Relu Fenechiu,
Dan Voiculescu. Nu pot înţelege de ce trebuie ca un om care are
prezumţia de nevinovăţie să stea într-o celulă din arest, atâta
timp cât el poate fi cercetat în libertate, punându-i-se nişte
interdicţii (de a nu părăsi oraşul, ori Ţara). Procurorii ar
trebui să pună mai mult osul la treabă, pentru a strânge probe ce
pot încrimina o persoană şi nu să-l ţină în „beciul domnesc”
pentru a-l determina să se auto denunţe. Unde este prezumţia de
nevinovăţie, dacă învinuitul este purtat în văzul întregii
Ţării cu cătuşele la mâini? Nu voi ierta niciodată pe cei care
mi-au tăiat pensia, care au tăiat din salariile bugetarilor, au
îndatorat Ţara cu zeci de miliarde de euro la FMI, BM, ori UE, pe
cei care au devalizat Ţara, mă refer aici la Udrea, Băsescu, Boc
et.co., dar nici nu vreau să fie cineva condamnat pe compuneri. Ştiu
că aceşti oameni, ce se află acum în arest, pot fi vinovaţi, dar
asta trebuie să o spună o instanţă de judecată printr-o hotărâre
definitivă şi irevocabilă. Circul arestărilor televizate are mai
multe scopuri, cum ar fi, deturnarea atenţiei publice de la
adevăratele probleme ale Ţării, mă refer aici la situaţia din
sănătate, învăţământ, problemele de la graniţa de est,
sărăcia populaţiei, dar cea mai importantă este lipsa de
activitate a organelor de anchetă penală de până în decembrie
2014. Începând cu decembrie trecut, odată cu plecarea de la
Cotroceni a fostului Preşedinte, în procuratură s-a produs un
dezgheţ, dintr-o dată au apărut dosarele, arestările se ţin
lanţ, arestul Poliţiei Capitalei a devenit neîncăpător.
De aici se poate trage o
concluzie periculoasă, în timpul Preşedintelui Băsescu arestările
erau cu dedicaţie, anumite dosare erau pur şi simplu ocolite, ceea
ce înseamnă că şefii parchetelor din perioada lui Băsescu au
acceptat imixtiunea în treburile lor a factorului politic, în speţă
Preşedintele Băsescu. Cum lucrurile aşa au stat, normal ar fi,
pentru sănătatea actului de cercetare penală, ca toţi acei şefi
ai Procuraturilor, inclusiv DNA, să-şi prezinte demisia pentru a nu
mai exista suspiciuni. Demisia şefei DNA ar îndepărta suspiciunea
de „anchete cu dedicaţie”, ar întări încrederea în
instituţia pe care o conduce. Nu este normal ca numirea şefilor
procuraturilor, al instanţelor de judecată să poarte semnătura
Preşedintelui Ţării, pentru că în acest mod ei pot deveni datori
celui ce i-a ridicat în funcţie. Numirile în cadrul acestor
instituţii ar trebui să ţină numai de CSM.
Faptul că printre
arestaţi se află şi pupila politică (Elena Udrea), a fostului
Preşedinte Băsescu, la determinat pe acesta să iasă public şi să
condamne abuzurile făcute de justiţie faţă de numărul mare de
arestări făcut de DNA. Acelaşi Preşedinte când era la Cotroceni
aplauda măsurile pe care le lua DNA. Acum când pare că laţul se
apropie de gâtul lui, condamnă măsurile pe care altădată le
lăuda. Sunt deacord cu delaţiunile, aşa a funcţionat justiţia de
când există pe pământ, dar asta nu înseamnă că la o simplă
pâră, învinuitul să fie arestat. Trebuie adunate probe cu migală,
iar când dosarul este gata, dat pe mâna justiţiei pentru a fi
judecat.
În concluzie,
arestările celor care au comis fapte fără violenţă ar trebui să
fie numai în cazuri speciale şi nu să devină un obicei. Prezumţia
de nevinovăţie ar trebui să primeze până în momentul
condamnării definitive şi irevocabile. Un om arestat, ţinut în
beci câteva zile, ori luni, poate fi găsit nevinovat, cine îi dă
înapoi timpul petrecut în condiţiile vitrege din arest? Chiar dacă
este despăgubit, timpul petrecut acolo nu îl poate aduce nimeni
înapoi, de aceea organele de anchetă penală trebuie să analizeze
bine, dacă trebuie făcută o cerere de arestare.
Mulţumesc pentru poză : evz.ro
De aici se poate trage o concluzie periculoasă, în timpul Preşedintelui Băsescu arestările erau cu dedicaţie, anumite dosare erau pur şi simplu ocolite, ceea ce înseamnă că şefii parchetelor din perioada lui Băsescu au acceptat imixtiunea în treburile lor a factorului politic, în speţă Preşedintele Băsescu. Cum lucrurile aşa au stat, normal ar fi, pentru sănătatea actului de cercetare penală, ca toţi acei şefi ai Procuraturilor, inclusiv DNA, să-şi prezinte demisia pentru a nu mai exista suspiciuni. Demisia şefei DNA ar îndepărta suspiciunea de „anchete cu dedicaţie”, ar întări încrederea în instituţia pe care o conduce. Nu este normal ca numirea şefilor procuraturilor, al instanţelor de judecată să poarte semnătura Preşedintelui Ţării, p
RăspundețiȘtergereNu ca nu asi fii de acord cu ceeace spuneti,dar ancheterle cu dedicatie au fost pe timpul lui Basescu,acum s-au scos din sertare anumite dosare(doar),care au fost "fabricate"ulterior si trimise instantei.Doamna Codruta,uita ca justitia=judecatori,nuy procurori,eroare pe care o gasesc peste tot,chiar si la Iohannis.Acesta,trebuie demis,deoarece,sprijina vad,anumite interese austriace in prelucrarea lemnului si a desfiintarii noastre ca popor.La ora actuala,daca nu ar fii Codruta si cu madam de la Justitie,ar fii vred lumea mai curata..cat de cat!
RăspundețiȘtergereaveti dreptate.Tot asa vad si eu lucrurile.,L.Panaitescu
RăspundețiȘtergere