Curtea Constituţională a României un fel de Dumnezeu colectiv.

     Curtea Constituţională a României, un fel de Dumnezeu colectiv. Numai că, spre deosebire de făcătorul Cerului şi Pământului, membrii divinităţii pământene sunt foşti activişti de partid, ori simpatizanţi ai vreunui partid. Judecarea dosarelor ajunse pe masa CCR, se fac în funcţie de partidul, ori înstituţia care a înaintat speţele spre judecare, nicidecum după interpretarea Constituţiei. Avem destule exemple de partizanat politic, voi da doua : primul, invalidarea referendumului pentru suspendarea Preşedintelui din vara lui 2012, când a fost dată celebra „erată”, aceasta a schimbat soarta referendumului, deşi pentru demiterea Preşedintelui a votat un număr impresionant de persoane, Preşedintele a rămas în funcţie. Al doilea, legea referendumului, prin această lege se preciza că un referendum poate fi validat dacă s-au prezentat la vot cel puţin 30% din numărul total al persoanelor cu drept de vot înscrise în listele electorale la data referendumului. CCR a declarat legea constituţională, numai că aplicarea ei a fost amânată cu un an pentru al putea ferii pe actualul Preşedinte de o demitere prin referendum.

     Pentru orice proiect de lege trimis spre soluţionare în faţa Curţii, ziarele şi ziariştii făceau pronosticuri la fel ca pe Wembley, câţi vor vota pentru, câţi împotriva impotriva proiectului de lege. Criteriile nu erau neapărat unele de constituţionalitate, ci unele de esenţă politică şi asta pentru că onor judecătorii sunt aduşi la CCR prin voinţa unor partide politice, ori a Preşedintelui Ţării şi nu prin competenţe juridice demonstrate în activităţi de mare amploare. Îmi vine în minte funcţia ocupată înainte de a intra în politică de Augustin Zegrean, aceea de consilier juridic în cadrul unui BJATM. De aici şi până la a fi judecător la CC este cale lungă.

Membrii CC sunt numiţi de Senat, Camera Deputaţilor şi Preşedinte pe o periaodă de 9 ani cu o remuneraţie consistentă. În acest fel ei rămân datori celor ce i-au trimis în aceste funcţii. Nu va exista o hotărâre a CC fără a fi suspectă de subiectivism, atâta timp cât ei sunt numiţi politic.

Cel mai bine ar fi ca judecătorii Curţii Constituţionale să fie aleşi prin vot de către cetăţenii, criteriile de competenţă pentru a participa la scrutin să fie bine argumentate. În acest fel s-ar putea elimina partizanatul politic.

     Nu putem pune deasupra tuturor instituţiilor statului, chiar deasupra Parlamentului ţării, un grup de 9 oamenii aleşii pe criterii politice şi nu de competenţă. Niciodată o astfel de instanţă nu va putea fi obiectivă. Membrii CCR vor fi tot timpul debitori celor ce i-au trimis acolo. S-a văzut de-a lungul timpului partizanatul ruşinos făcut de Zegrean, Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc ori Petre Lăzăroiu, asemenea lucruri nu trebuie să se mai întâmple, totuşi ele se vor întâmpla atâta timp cât membrii CCR sunt tributari politic. Este nevoie neapărată de schimbarea modului de alegere a membrilor CC şi a competenţelor după care sunt aleşi.