Este stiut faptul ca toti oamenii de pe acest
pamant, mai devreme ori mai tarziu mor, de aceea din timpul vietii fiecare
isi asigura un loc de veci. Lucru absolut
normal si poate chiar putin banal, daca nu ar fi trist in esenta lui.
Pana la aceasta varsta asa am stiut ca se intampla lucrurile, mai nou, precum guvernele de dupa ’90 si
slujbasii Bisericii cauta noi posibilitati de a tepui lumea, de a ii obliga pe
enoriasi sa plateasca noi taxe, astfel una din ele este taxa pe mormant; desi
tu din timpul vietii ca un bun gospodar ai platit si ti-ai rezervat un loc de
veci, daca dupa moartea ta, mai précis la 7 ani de la inmormantare, nimeni nu mai plateste taxa, preotul impreuna
cu administratorul cimitirului iti vinde groapa altui beneficiar, iar oasele
tale ajung vagaboande prin cimitir. Acum cand, fiul, fiica, mama, tata lucreaza
prin strainatate si vin acasa cine stie la cati ani, daca vor sa aprinda o
lumanare la mormantul celui pe care l-a pierdut cu ani in urma, va avea
surpriza sa gaseasca un alt nume trecut pe crucea de la capatul mortului si
asta pentru ca, in acest timp, nimeni nu s-a ingrijit de mormant si mai ales sa
plateasca sejurul mortului in groapa.
Nu
am crezut ca se poate ajunge aici, pana nu am vazut la TV cum in localitatea Brazii de
Jos din jud. Prahova, o femeie a gasit mormantul mamei sale vandut altui beneficiar, iar oasele mortului
deshumat aruncate. Din cate stiu chestiunea cu oasele mortului deshumat a ajuns
la CEDO, sa stabileasca aia cat este sejurul unuia mort definitiv. Am citit in
comedia lui V.Alecsandri “Chirita in
Iasi” cum slujitorul Ispravnicului vindea acelasi curcan fiecarui doritor a
merge in audienta si asta pentru un ban ce intra in buzunarul Ispravnicului; am
vazut intr-o Biserica cum omul care vindea lumanari, vindea si prescuri (mic
colacel care se da preotului impreuna cu o lumanare si un ban pentru
liturghie), cand se terminau prescurile mergea in altar le lua pe cele date de
enoriasi si le revindea. Dar de aici si pana la a vinde mortul cu groapa cu tot
este prea mult, pana unde poate ajunge lacomia acestor slujbasi?. Daca
neamurile sunt sarace si nu are cine sa
plateasca la fiecare 7-8 ani, ori
sunt plecate din localitate risti sa nu ai nici
macar un loc in care sa se odihneasca oasele.
Intrebarea
mea este urmatoarea : Cumparam un loc de veci, ori numai pentru un sejur de 7
ani? Acum vesnicia este vremelnica?
Bani, bani, bani si iar bani....Nu le mai ajunge. Lacomia si nesimtirea sunt pe primul plan.Si se mira dece nu mai merg oamenii la biserica. Sunt scarbiti, il cauta pe Dumnezeu si dau de dracu imbracat in sutana. Indivizi care vin la sarbatori cu botezul si numara sa vada cati bani i-ai dat...desi poate tu nu ai bani de paine....Cati bani cer pentru inmormantari, botezuri, cununii nu mai zic...Desi sunt bugerari...Au salariu ca orice bugetar. Daca esti sarac...nu ai ce cauta la biserica....Banul, ochiul dracului este stapan peste credinta, peste Dumnezeu.....Astia-l vand pe Dumnezeu la colt de strada...Nu mai au nimic sfant daca si oasele mortului le vand.....Sunt un pacatos, voi avea de dat socoteala pentru multe pacate dar....nu as vrea ca la judecata sa fiu in locul astora care-l vand pe Dumnezeu....Mai rau ca Iuda....
RăspundețiȘtergereSlujbaşii bisericii sunt oameni, prin urmare păcătoşi, rari sunt cei cu gând curat
RăspundețiȘtergere